Alex Florența, procurorul general al României, susține că autoritățile au nevoie de „instrumente actualizate” pentru a putea combate eficient instigarea la violență și propaganda legionară din spațiul public și menționează că instituția pe care o conduce propune schimbări ale legislației în acest sens. Reprezentantul Parchetului General mai arată că procurorii primesc puține sesizări din partea poliției în ceea ce privește promovarea viziunilor legionare, fasciste, rasiste sau xenofobe.
Confruntat cu critici asupra modului în care Parchetul General a tratat cazurile în care diverse persoane distribuie în spațiul public propagandă legionară, fascistă, xenofobă și rasistă, propagandă amplificată în contextul alegerilor prezidențiale anulate, procurorul general Alex Florența a transmis vineri o serie de clarificări.
În primul rând, susține procurorul general, poliția, alte instituții cu atribuții în combaterea discriminării sau persoane fizice au transmis în medie 21 de sesizări pe an legate de „promovarea persoanelor vinovate de genocid și crime de război, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” (adică OUG 31/2002).
„Se constată însă că există în continuare zone din țară în care unitățile de parchet nu au primit în cursul acestui an nicio sesizare sau maxim una în baza OUG 31/2002, care să provină de la o autoritate sau instituție cu atribuții în monitorizarea și combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, ca exemplu în zona de competență a PCA Bacău, Constanța, Galați, la Iași, Oradea sau Suceava”, arată procurorul Alex Florența.
Digi24.ro a arătat încă din octombrie că instanțele din țară au condamnat două persoane, între 2022 și 2024, pentru propagandă legionară și antisemită. Dosarele vizau fapte petrecute între 2013 și 2017. Detalii, aici.
Ulterior, G4 Media a arătat că Parchetul General nu s-a autosesizat în niciun caz între 2023 și 2024, deși „fenomenul antisemitismului și propaganda legionară au cunoscut o creștere vertiginoasă”. Acest lucru a fost vizibil în spațiul public cu precădere în timpul pandemiei de COVID-19, dar și în timpul alegerilor prezidențiale, anulate între timp.
Digi24.ro a scris pe larg despre modul în care Călin Georgescu a promovat discursuri sau persoane cu simpatii legionare. Vezi aici:
CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu și Asociația „Pământul Strămoșesc”. Cine a înființat-o, ce promovează și legăturile cu legionarii
CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu și legionarii: Acum 10 ani era văzut drept „un dușman” mason care, însă, vorbea în acord cu Mișcarea
CITEȘTE ȘI: Legătura dintre Călin Georgescu, preoți și legionari. Cercetător: „Un personaj mai degrabă oportunist”
„În situația particulară în care autori ai acestor infracțiuni au fost persoane cu o calitate specială, dintre cele care să atragă competența Parchetului General, procurorii s-au sesizat din oficiu și au demarat anchete, conform propriilor atribuții. Astfel, doar în cursul anului 2024 au fost constituite mai multe dosare penale în care se efectuează cercetări față de persoane având calitatea de parlamentar sau europarlamentar”, mai arată Procurorul General al României.
Diana Șoșoacă este una dintre persoanele anchetate de Parchetul General pentru propagandă legionară. Europarlamentara s-a ales cu două anchete în acest sens în decurs de câteva luni. Detalii, aici și aici. Dosarul lui Călin Georgescu, care viza propagandă legionară făcută în 2022 pe un post național de televiziune, a fost închis de procurori pentru că „legislația nu este adaptată la realitățile faptice”.
În același timp, după anularea alegerilor prezidențiale, autoritățile au început să intre peste persoanele care au făcut propagandă legionară sau care au instigat la violență.
În al doilea rând, Alex Florența susține că autoritățile au început deja să lucreze la modificarea legislației în așa fel încât să corespundă „realităților faptice” în ceea ce privește „îndemnarea publicului la săvârșirea de infracțiuni sau incitare la violență și discriminare împotriva unor persoane”.
Parchetul General a propus incriminarea „faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existența unei hotărâri de condamnare față de acea persoană”.
„Aceste condiții (n.r. cele actuale) prevăzute de norma de incriminare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni, de cele mai multe ori simplele referințe generale la personaje istorice care nu au suferit astfel de condamnări penale neîntrunind condițiile prevăzute de textul incriminator”, a declarat procurorul general.
O altă propunere adresează problema potrivit căreia defăimările sau amenințările implicite nu sunt incriminate de lege. Procurorul general susține, astfel, că a propus „tragerea la răspundere penală a acelor situații în care nu sunt proferate amenințări exprese la adresa unei persoane”, dar care reprezintă forme de amenințare sau intimidare.
Parchetul General mai propune și creșterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracțiuni.
„Se constată totodată o deficiență majoră în faptul că anumite comportamente ilegale, cum este discursul instigator la ură, sunt sancționate deopotrivă atât ca și contravenţie, cât şi ca infracțiune”, este o altă problemă identificată de Parchetul General.
Daniel Șandru, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a cerut ca instituția pe care o conduce, dar și Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, să fie implicate în discuțiile legate de înăspirea legislației, anunțate vineri de Parchetul General.
„Nu pot să nu mă întreb (...) dacă magistraţii şi reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne care vor face parte din grupul de lucru anunţat de Alex Florenţa, şeful Parchetului General, au competenţă solidă în ceea ce priveşte trecutul recent şi istoria totalitarismului în România, date fiind situaţiile precum cel din cazul Gheorghe Ursu şi, respectiv, din cel al sesizărilor penale pe care Institutul nostru le-a depus cu privire la copiii ucişi în cele 26 de cămine-spital funcţionale în timpul regimului ilegitim şi criminal al lui Nicolae Ceauşescu”, a subliniat Șandru într-un comunicat de presă citat de Agerpres.