De când s-a cufundat într-un război civil izbucnit cu patru ani în urmă, Myanmar și-a consolidat statutul de centru al criminalității transnaționale. Țara asiatică a devenit raiul criminalilor de război, traficanților de arme și de persoane, braconierilor, sindicatelor de droguri și generalilor căutați de curțile internaționale, scrie The New York Times.
Frumusețea peisajelor din Statul Shan, în nord-estul Myanmarului, pare că le oferă oamenilor un refugiu din calea sângerosului război civil care a devastat toată țara. Însă, câmpiile pline de flori reprezintă un simptom al haosului politic: toate culturile sunt de mac opiaceu, Myanmar fiind din nou cel mai mare exportator de materii prime din lume pentru producția de heroină și alte opiacee. Iar acesta este doar începutul.
Criminalitatea care s-a dezvoltat pe terenurile fertile ale Myanmarului are consecințe dezastruoase pentru populația sa de 55 de milioane de oameni, dar și pentru restul lumii.
Myanmar este acum cel mai mare producător de opiu și unul dintre cei mai mari producători de droguri sintetice, inclusiv metamfetamină, ketamină și fentanil.
Folosind substanțe chimice obținute din China și India, drogurile produse în Myanmar ajung să fie consumate și în țări îndepărtate precum Australia.
Dar Myanmar nu este doar un narcostat. Este probabil și cel mai mare exportator de anumite pământuri rare grele folosite în generarea energiei curate în toată lumea.
Pe câmpurile de luptă transformate în deșerturi toxice în urma exploatării fără limite, muncitorii lucrează în mine ilegale și apoi trimit pământurile rare în China folosind vechi rute de contrabandă.
În Myanmar se găsesc și unele dintre pietrele prețioase de cea mai înaltă calitate, precum jaduri și rubine. O mare parte din acestea sunt extrase chiar de tinerii dependenți de drogurile care au inundat piața globală.
În același timp, braconierii vânează specii pe cale de dispariție și participă la tăierile ilegale din păduri.
Războiul din Myanmar a extins sfera de influență a sindicatelor criminale din China care activează fără restricții și domină regiunea, în ciuda acțiunilor sporadice ale autorităților de la Beijing de a combate grupurile de crimă organizată. Armele chinezești ajung atât în arsenalul juntei militare, cât și în mâinile forțelor de rezistență care i se opun armatei.
În zonele de la graniță, rețele de crimă organizată create de mafia locală și cea din China răpesc oameni din alte țări ca să îi oblige să înșele victime din toată lumea pe internet. Infractorii au obținut miliarde de dolari din fraudele online cu care pensionari și persoane singure din SUA, China, Europa și nu numai au fost păcălite.
Grupurile de crimă organizată sunt interesate să întrețină conflictul din Myanmar pentru că prosperă în acest mediu, potrivit lui Masood Karimipour, un reprezentant al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC). „Și cu cât conflictul durează mai mult, cu atât mai mult teritoriu va cădea sub controlul sau influența părților care au de profitat.”
Mulți ani, fermierii erau nevoiți să cultive opiu în munți și văi inaccesibile. „Acum, nu există niciun guvern, nicio armată, așa că nu trebuie să ne mai ascundem”, a povestit Daw Hla Win care trăiește în regiunea Shan. „Este cea mai bună perioadă din istorie pentru opiu.”