Papa Francisc a denunțat, marți, invazia rusească a Ucrainei despre care a spus că este un război „nebun și tragic”, în cadrul unui eveniment la care trebuia să participe și patriarhul rus, Kirill, dar care și-a anulat participarea din motive necunoscute. Liderul Bisiericii Catolice este în vizită în Kazahstan unde participă la cel de-al VII-lea Congres al liderilor religiilor mondiale şi tradiţionale.

„Vin în momentul războiului nebun şi tragic provocat de invadarea Ucrainei, în vreme ce alte confruntări ameninţă epoca noastră. Vin să amplific strigătul atâtor persoane care imploră pacea”, a declarat Papa de la Roma în discursul său în faţa autorităţilor şi a corpului diplomatic în capitala kazahă, Nur-Sultan.

„Trebuie evitat să se accentueze rivalităţile şi să fie întărite blocurile opuse. Avem nevoie de conducători care, la nivel internaţional, să le permită popoarelor să se înţeleagă şi să dialogheze, şi să facă să se nască un nou «spirit de la Helsinki»”, a continuat papa, referindu-se la acordurile din 1975. Semnate la finalul conferinţei de la Helsinki privind securitatea şi cooperarea în Europa, aceste acorduri au consacrat destinderea între occidentali şi sovietici după decenii de Război Rece.

Pentru „întărirea multilateralismului”, papa a insistat pe necesitatea de a dialog „cu toţi”, într-o aluzie implicită la Rusia, în contextul în care Sfântul Scaun se străduieşte din februarie să menţină un contact diplomatic cu Moscova, în acelaşi timp denunţând un război „crud şi nebunesc”.

În acelaşi discurs, papa a lăudat atuurile Kazahstanului, „ţară de întâlnire” între numeroase grupuri etnice, situată la „răscrucea unor importante noduri geopolitice”, văzând în ea un „laborator multicultural unic”.

Reluând marile teme ale pontificatului său, papa Francisc a salutat „renunţarea de către Kazahstan la armele nucleare”, precum şi „politicile enegetice şi de mediu axate pe decarbonizare” ale acestui stat, dialogul interreligios sau „afirmarea valorii vieţii umane prin abolirea pedepsei cu moartea”, intrată în vigoare în ianuarie 2021.

El a vorbit, de asemenea, de „procesul de democratizare ce vizează întărirea competenţelor parlamentului şi ale autorităţilor locale”.