Fiecare român aruncă 129 de kilograme de alimente pe an, asta pe lângă alte deșeuri bio care ajung tot la groapa de gunoi. O bună parte dintre acestea ar putea fi folositoare însă în altă parte. Dacă sunt trecute printr-un proces de compostare, se pot transforma în aurul negru pentru grădinarit, adică în fertilizanți și îngrășăminte pentru pământ. Însă pentru a face acest lucru este nevoie de o colectare selectivă, cea care este adevărata provocare a României.

Din cele peste 300 de kilograme de deșeuri produse anual de fiecare român, doar 36 de kilograme sunt reciclate. Problema principală este colectarea selectivă.

Deși avem o lege care prevede ca gunoiul să fie separat în 5 fracții: plastic, hârtie, sticlă, metal și biodeșeuri, doar 14% din gunoiul produs trece prin acest mecanism. Iar în final tot noi pierdem. Pentru că că multe deșeuri pot trece prin compost sau reciclare și pot ajunge pe piață sub forma unui nou produs.

Gabriel Moceniu, președinte Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: Vorbim de tot ceea ce generăm în gospodarie sau în parcuri și grădini. Vorbim de biodeșeuri. Deșeuri care pot fi reutilizate și intorduse în circuitul economic plecând de la stabilizarea unor soluri, îmbunătățirea lor sau pămantul de flori.

Soluții există și acum pentru o mai bună colectare. Odată cu tehnologiile avansate au apărut și mașini de gunoi performante care dintr-un simplu joystick reușesc să separe deșeurile pe fracții în doar 60 de secunde. Mai mult de atât, containărul este și igienizat la final. Reprezintă o mână de ajutor pentru colectarea deșeurilor.

Containerele sunt închise ermetic. Deșeurile nu mai sunt contaminate de ploaie, zăpadă. E un utilaj care înlocuiește 4, 5 utilaje tradiționale.

Deșeurile care sunt separate pe fracții ajung în stațiile de compost, acolo de unde ies la final sub formă de îngrășământ. La Mioveni, o astfel de stație preia tot nămolul de la stația de epurare o orașului cu care reușește să facă mai departe fertilizanți pentru agricultură.

Ce am eu în mână este varful de tehnologie în materie de fertilizant Acesta provine din două tipuri de deșeuri pe care noi le luăm din stația de epurare: nămolul, împreună cu biodegradabile din toaletare.

Opt săptămâni durează compostul deșeurilor, timp în care partea de igienizare este cea mai importantă.

Eusebiu Safta, șef de proiect la stația de compostare: Temperaturi între 55-75 de grade, în care distrugem buruieni, patogeni, semințe de tot felul. Procesul de igienizare face parte din compostare. Pentru că vinzi un produs fertilizant fermierilor și ei spun: sunt mulțumit pentru că nu ne-au răsărit alte buruieni.

Eliminăm deșeurile complet. În momentul când noi obținem compost, în urma procesului nu mai avem niciun fel de namol și biodegradabil.

Astfel de soluții și inovații pot fi văzute la cel mai mare târg de energii regenerabile și protecția mediului din România care va fi organizat în perioada 11-13 aprilie la Romexpo.