Kayaköy, în sud-vestul provinciei turcești Muğla, este un adevărat oraș fantomă, abandonat de locuitorii săi acum 100 de ani și bântuit de trecutul său tragic. Este un monument înghețat în timp - o amintire palpabilă a unor vremuri întunecate din istoria Turciei, relatează CNN.
Există o școală mare și foarte impunătoare în Kayaköy. Sunt străzi înguste cu case pe ambele părți care șerpuiesc și se înalță pe ambele părți ale unei văi abrupte. Există și o fântână antică în mijlocul așezării, biserici și un peisaj superb cu Marea Egee vizibil în vârf de deal.
Dar, timp de aproape un secol, niciun om nu a trăit aici.
Natura a jucat un rol important în decăderea orașului Kayaköy - cutremure, furtuni și vegetația dezlănțuită. Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto
Dealuri pline de ruine care sunt înghițite încetul cu încetul de natură și o perspectivă nesfârșită a vieților dispărute - este un loc fascinant de vizitat.
Cu ceva mai mult de un secol în urmă, Kayaköy, care la acea vreme se numea Levissi, era un orășel plin de viață în care trăiau cel puțin 10.000 de greci ortodocși. Mulți dintre ei erau meșteșugari care trăiau pașnic alături de fermieri turci musulmani.
Dar în tumultul creat în jurul formării Turciei ca republică independentă, viețile lor simple au fost date complet peste cap.
Tensiunile cu țara vecină, Grecia, în urma războiului dintre cele două state încheiat în 1922, au dus la situația în care ambele țări i-au expulzat de pe teritoriul lor pe oamenii legați etnic și cultural de statul advers.
În Kayaköy a avut loc un schimb de populație cu turcii musulmani din Kavala, în regiunea care astăzi se numește Macedonia de Est și Tracia.
Dar se pare că musulmanii veniți în Kayaköy au fost foarte nemulțumiți de noul lor oraș, având să abandoneze așezarea pe care au lăsat-o de izbeliște.
Printre foarte puținele persoane care au rămas în Kayaköy se numără și bunicii lui Aysun Ekiz, a cărei familii administrează azi un restaurant mic în apropiere de intrarea în oraș și care servește turiștii ce vizitează zona.
„Grecii plângeau din cauză că nu voiau să plece, mi-au spus bunicii mei”, povestește Ekiz, care acum le vinde vizitatorilor bijuterii făcute de mână. „Unii și-au lăsat chiar și copii în urmă în grija prietenilor lor turci pentru că credeau că se vor întoarce. Dar nu au mai făcut-o niciodată.”
Ekiz spune că familia bunicilor ei se ocupa cu creșterea oilor și s-a adaptat ușor la viața de la marginea orașului. Celor mai mulți dintre nou-veniți nu le-a plăcut să trăiască în Kayaköy din cauză că pereții caselor erau vopsiți în albastru pentru a ține departe scorpionii și șerpii.
Un alt motiv pentru abandonarea așezării ar putea fi tristețea care plutea în aer în urma evenimentelor tragice din anii '20. Natura a jucat un rol important în decăderea construcțiilor ridicate de om.
„Au fost cutremure, au fost furtuni. Clima, Vremea, ploile... totul a avut un impact asupra acestui loc interesant”, spune Jane Akatay, autorul cărții A Guide to Kayaköy.
Vizitatorii plătesc azi o taxă de trei euro ca să intre în Kayaköy. De acolo, merg pe jos pe aleile uneori abrupte și inegale care șerpuiesc printre case.
„Apa de băut era cărată pe măgari”, spune Ekiz, care își aduce aminte cum locuitorii rupeau haine vechi pe care le foloseau pe post de hârtie igienică. Cârpele erau apoi arse sau aruncate în grădină pe post de îngrășăminte.
Yiğit Ulaş Öztimur, un turist din Ankara aflat în vizită în Kayaköy spune că orașul fantomă reprezintă „o oglindă întunecată a trecutului nostru”.
„Acesta a fost cândva un sat creștin, acum ceea ce vedem este o reflexie amară a ceea ce s-a întâmplat”, spune el. „Și pentru că cele mai multe clădiri sunt intacte, poți să simți cum era viața aici.”