De la intrarea în Schengen, tot mai mulți români trec granița, în Bulgaria, cuprinși de febra cumpărăturilor. Și cum doar câteva zile ne mai despart de sărbătorile pascale, numărul celor care vânează produse sau prețuri avantajoase în magazinele vecinilor de la sud de Dunăre crește semnificativ. Ruse rămâne favoritul. Românii spun că aici găsesc cafea și tutun mai ieftine, iar unii sunt atrași și de frumusețea orașului, supranumit „Mica Vienă”, se arată într-un reportaj al AFP, citat de France24.

Întotdeauna au existat cozi de mașini care așteptau să treacă podul peste Dunăre, de la Giurgiu, către orașul bulgăresc Ruse. O scenă obișnuită, mai ales în perioada concediilor de vară. Dar, de când ambele țări UE au aderat pe deplin anul acesta la spațiul Schengen european, eliminându-se controalele de frontieră care consumau mult timp, fluxul de trafic a crescut semnificativ, remarcă jurnaliștii externi.

Cristian, un turist român, parcurge frecvent cei 75 de kilometri spre sud, din capitala României, București, până la Ruse, doar pentru a se aproviziona cu țigări sau parfumuri „mai ieftine”, care îi permit să economisească bani.

„Cu Schengen, este mai rapid: nu mai trebuie să stăm la coadă pentru a ne verifica actele”, spune el.

În weekend, o coadă lungă de mașini, cu numere de înmatriculare în mare parte românești, traversează podul de frontieră spre orașul devenit centru comercial bulgăresc, transportând turiști care stimulează creșterea economiei locale.

Potrivit datelor Agenției de administrare a drumurilor din România, aproximativ 160.000 de mașini au trecut frontiera la Giurgiu, între ianuarie și martie 2025, față de 128.000 în aceeași perioadă de trei luni a anului trecut.

Odată cu dezvoltarea turismului în Ruse, al cincilea oraș ca mărime din Bulgaria a început să răspundă nevoilor noii sale clientele, cu meniuri de restaurant tipărite în limba română și personal bilingv, extrem de căutat.

Orașul cu 125.000 de locuitori - numit și „mica Vienă” - este cunoscut pentru mixul său eclectic de arhitectură, de la neo-baroc, la clădiri specifice epocii comuniste, descriu jurnaliștii francezi.

În fața unui restaurant popular din piața centrală a orașului, un cuplu tânăr din Giurgiu aștepta răbdător la o coadă lungă.

„Este mai ușor să venim acum. Ne place foarte mult acest loc, este unul dintre preferatele noastre", spune profesoara Claudia Bădărău, în vârstă de 43 de ani, care a venit în Ruse împreună cupartenerul ei, Bogdan.

Integrarea deplină în spațiul Schengen, care numără acum 29 de țări, a avut „un impact pozitiv asupra orașului, pentru că vin mult mai mulți turiști”, a declarat, pentru AFP, directorul restaurantului, Todor Ratsov.

„Sunt destul de mulți turiști români, în special din cauza intrării mai ușoare în țară”, a spus el, adăugând că „90 la sută dintre meniurile sale” sunt acum în limba română.

Potrivit lui Adrian Nikolov, economist principal la Institutul pentru Economia de Piață din Sofia, „efectul este aproape exclusiv legat de turism”.

În timp, a adăugat Nikolov, va fi interesant de evaluat impactul asupra cifrei de afaceri a hotelurilor și restaurantelor.

Puțini știu că Sfântul Dimitrie cel Nou - unul dintre cei mai iubiți sfinți ai României și protectorul capitalei țării noastre - este de origine bulgară, născut într-o localitate aflată la doar 10 kilometri de Ruse. Pe locul în care au fost găsite moaștele sale s-a ridicat Mănăstirea „Sfântul Dimitrie Basarbovo”. Sculptată în coasta unui munte, mănăstirea rămâne o destinație populară pentru pelerinii români - și, mai recent, pentru familiile aflate în vacanță. Iar fluxul de turiști a crescut semnificativ după intrarea României și Bulgariei în Schengen.

Părintele Aleko a observat o „creștere clară” a numărului de vizitatori.

„Odată ce trec prin Ruse, nu se sfiesc să vină să aprindă o lumânare și să se roage sfântului”, a declarat el, pentru AFP.

Traducătoarea Oana Manolescu a vizitat peștera pustnicului împreună cu familia sa din București.

"Sunt lucruri de văzut, prețurile sunt mai accesibile. Iar bulgarii sunt un popor foarte primitor", a spus ea.

Creat în 1985, spațiul Schengen include 25 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein, și permite la mai mult de 400 de milioane de persoane să călătorească liber în interiorul zonei, menționează presa franceză.

România și Bulgaria au îndurat o așteptare frustrantă, de 13 ani, pentru a obține intrarea deplină și au aderat, în cele din urmă, la 1 ianuarie, după ce Austria a renunțat la amenințarea sa de a se opune aderării, din cauza preocupărilor legate de migrație.