România trece la ora oficială de iarnă în noaptea dintre 29 și 30 octombrie 2022. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, așa că vom dormi mai mult cu o oră.
Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932.
Ora de iarnă este ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică. Calendaristic, acoperă perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.
Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Propunerea de renunţare la schimbarea orei a apărut în 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus, astfel că urmau să aibă loc niște negocieri.
În orice caz, ar fi trebuit ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană, numai că pandemia de covid, iar acum evenimentele din Ucraina au împiedicat realizarea acestui calendar.
„România și alte state trebuiau să decidă dacă vor adopta această măsură. România a decis ca, deocamdată, să nu adopte această măsură și acest proces este blocat în momentul ăsta la nivel european”, declara, în toamna anului trecut, europarlamentarul Victor Negrescu.
În mod normal, țările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.
Acest mecanism al schimbării orei de două ori pe an ar avea însă efecte negative asupra sănătății noastre, potrivit unor noi cercetări. Gisela Helfer, conferențiar senior în fiziologie și metabolism la Universitatea din Bradford, Anglia, explică într-un articol apărut în The Conversation cum ne putem adapta organismul.
În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.
Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.
De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.
Motivul pentru care schimbarea orei ne afectează ține de ceasul nostru biologic. Acest ceas intern ne controlează funcțiile fiziologice de bază, cum ar fi foamea sau oboseala. Acest ritm este cunoscut sub numele de ritm circadian și durează aproximativ 24 de ore.
Corpul nostru nu poate face totul în același timp, așa că fiecare dintre funcțiile sale are un anumit moment în care funcționează cel mai bine. De exemplu, înainte de a ne trezi dimineața, ceasul nostru intern ne pregătește să ne trezim. Epifiza oprește producția de melatonină, care este „hormonul somnului”. Începe să se elibereze cortizol, un așa-zis „hormon de stres”, care reglează metabolismul.
De asemenea, respirația noastră crește, tensiunea arterială crește, inima bate mai repede și temperatura corpului crește ușor.
Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:
Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața. Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert.
Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal.