Un raport al ONU care cere țărilor să ia în considerare despăgubiri financiare pentru sclavia transatlantică a fost salutat ca un pas semnificativ înainte de către activiștii care luptă pentru compensarea prejudiciilor suferite ca urmare a colonialismului, transmite The Guardian.
Raportul secretarului general al ONU, António Guterres, menționează că nicio țară nu a contabilizat în mod cuprinzător trecutul și nu a abordat moștenirea înrobirii în masă a oamenilor de origine africană de mai bine de 400 de ani.
„În conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului, despăgubirea pentru orice prejudiciu evaluabil din punct de vedere economic, după caz și proporțional cu gravitatea încălcării și cu circumstanțele fiecărui caz, poate constitui, de asemenea, o formă de reparații”, se arată în raport.
„În contextul greșelilor istorice și a prejudiciilor suferite ca urmare a colonialismului și a aservirii, evaluarea prejudiciului economic poate fi extrem de dificilă din cauza timpului trecut și a dificultății de identificare a făptuitorilor și victimelor.”, mai precizează raportul Națiunilor Unite.
Documentul a subliniat, totuși, că dificultatea de a depune o cerere legală de despăgubire „nu poate constitui baza pentru anularea existenței obligațiilor legale subiacente”.
Bell Ribeiro-Addy, o deputată laburistă și președinte a grupului parlamentar, format din toate partidele, pentru reparațiile africane, a declarat: „Acesta este un pas extrem de semnificativ pentru mișcarea internațională de reparații. Timp de decenii, organizațiile au luptat pentru acest nivel de recunoaștere pentru revendicările lor. Cei care au fost înrobiți nu au fost în măsură să pretindă pentru despăgubiri, dar descendenții lor care continuă să sufere impactul sclaviei din Africa, sunt!”
Deputata a adăugat: „Organizațiile societății civile din Marea Britanie se reunesc în Luna istoriei populației de culoare pentru a discuta mai pe larg acest lucru, deoarece grupul parlamentar format din toate partidele pentru reparațiile africane găzduiește conferința sa inaugurală, intitulatăTrasarea unei căi către reparații”.
Michael McEachrane, cercetător și membru al forumului permanent al ONU pentru persoanele de ascendență africană, a fost de acord că raportul este „un mare pas înainte”, dar a remarcat că a venit pe fondul unei activități recente semnificative pe scena internațională.
McEachrane a declarat că: „Se pare că se pune un mare accent pe reparații ca o chestiune de compensare financiară în raport. Diverse inițiative la nivelul ONU, inclusiv apelul Caricom pentru justiție reparatorie, depășesc cu mult o concepție a reparațiilor ca o chestiune de compensare financiară.”
„Nu există nicio compensație financiară pentru 500 de ani de sclavie și colonialism, iar ceea ce majoritatea dintre noi cer este o transformare sistemică și structurală”, a mai adăugat acesta.
Un raport recent al forumului permanent al ONU privind persoanele de origine africană, care a fost trimis consiliului pentru drepturile omului și adunării generale, a cerut, de asemenea, justiție reparatorie.
McEachrane a comentat că: „Pentru a aborda consecințele de durată ale acestor istorii, în termeni de inechități, nedreptăți structurale și sistemice, lipsa de a se bucura în mod egal de demnitate și drepturi umane, asta va include finanțarea, dar ideea nu este compensația financiară, ci transformarea sistemică.”
Un judecător de frunte al ONU a declarat recent că Regatul Unit nu va mai putea ignora cererile tot mai mari de reparații pentru sclavia transatlantică.
În aprilie, premierul, Rishi Sunak, a refuzat să-și ceară scuze pentru rolul Regatului Unit în comerțul cu sclavi sau să se angajeze să plătească despăgubiri.
Judecătorul Patrick Robinson, care a prezidat procesul fostului președinte iugoslav Slobodan Milošević, a declarat că valul internațional privind reparațiile pentru sclavie se schimbă și a cerut Regatului Unit să-și modifice poziția.
„Cred că Regatul Unit nu va putea rezista acestei mișcări către plata despăgubirilor: este cerut de istorie și este cerut de lege”, a spus Robinson.