Virusul H5N1, care provoacă gripa aviară, a suferit mutații genetice în America de Sud și pare că se adaptează mai bine la mamifere, a anunțat o expertă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care a adăugat că rămân totuși rare cazurile de infectare la oameni și nu sunt motive de panică, informează Agerpres.

Virusul H5N1 găsit în America de Sud are "mici diferenţe genetice" faţă de cel din Asia, unde au fost descoperite primele cazuri cu zeci de ani în urmă, "dar aceasta nu înseamnă că el este mai transmisibil pentru om", a explicat la o conferinţă de presă Sylvie Briand, directoarea OMS pentru Pregătirea în faţa Pandemiilor.

Până la ora actuală, cazurile de infectare la om confirmate în America de Sud (unul în Ecuador şi celălalt în Chile, ambele în lunile recente) "sunt sporadice, aşadar nu ne aflăm în faţa riscului unor epidemii, este deocamdată o problemă de sănătate animală", a asigurat experta OMS.

"OMS, în colaborare cu alte agenţii, urmăreşte îndeaproape cazurile pentru a identifica posibile semne că virusul ar deveni mai periculos, dar în prezent nu este cazul pentru cetăţeni să fie preocupaţi sau să intre în panică", a insistat ea, adăugând totuşi că gripa aviară se numără printre agenţii patogeni pe care OMS îi monitorizează cu mare atenţie din perspectiva riscului de a genera viitoare pandemii, cum este cea actuală de COVID-19.

Virusul gripei aviare se răspândeşte cu ajutorul păsărilor migratorii, fiind descoperite cazuri în lumea întreagă, şi se înregistrează de asemenea epidemii printre alte specii, precum delfinii sau leii de mare.

Dar ceea ce îngrijorează în mod special OMS este trecerea virusului la populaţiile de mamifere mici, cum ar fi nurcile, întrucât tractul lor respirator conţine receptori similari celor umani.

În ultimele două decenii s-au înregistrat circa 900 de cazuri de gripă aviară H5N1 la om, cu o rată a mortalităţii de peste 50%, mai ales în Asia de Est şi Orientul Mijlociu.