Ilan Șor, un om de afaceri în exil condamnat pentru fraudă în Republica Moldova în legătură cu un scandal bancar de un miliard de dolari, pare să ajute firmele din Rusia să continue să deruleze schimburi comerciale externe pe fondul problemelor cu plăţile provocate de sancţiunile americane.
Potrivit documentelor analizate de Bloomberg, Ilan Șor a pus la punct o reţea de companii intermediare, inclusiv în parteneriat cu entităţi vizate de sancţiuni, care sunt în măsură să ajute firmele ruseşti să deruleze tranzacţii internaţionale, care altfel nu ar fi posibile din cauza sancţiunilor americane, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Activităţile lui Șor în Rusia sunt o dovadă a eforturilor pe care firmele ruseşti trebuie să le facă în condiţiile în care se confruntă cu întârzieri la plăţile transfrontaliere, din cauza sancţiunilor occidentale. Multe firme ruseşti recurg la intermediari care să le aranjeze plăţile transfrontaliere în terţe ţări, pentru a ocoli sancţiunile americane şi riscul unor penalităţi suplimentare.
Bloomberg dă drept exemplu una dintre companiile conduse de Shor care oferă, pe pagina sa de Internet, reglarea plăţilor, cu orice ţară şi în orice monedă, în decurs de cinci zile lucrătoare, o diferenţă remarcabilă faţă de întârzierile de câteva luni cu care se confruntă acum unele firme ruseşti la reglarea acelor tranzacţii.
Șor şi principala bancă pentru sectorul militar-industrial din Rusia, Promsvyazbank, care este vizată în prezent de cele mai dure sancţiuni americane, au lansat A7, o companie care susţine că ajută la facilitarea plăţilor transfrontaliere. La înfiinţarea firmei, în luna septembrie 2024, documentele de înfiinţare arată că Shor deţinea o participaţie de 51% iar Promsvyazbank restul de 49%.
A7-Agent, o subsidiară a acelei companii, este condusă chiar de Șor, potrivit documentelor de înfiinţare, care arată că activităţile sale includ serviciile financiare, comerţul angro şi facilitatea tranzacţiilor cu combustibili, metale şi produse chimice. Firma oferă de asemenea produse derivate şi consultanţă, mai arată documentele de înfiinţare.
La mijlocul acestei luni, autorităţile americane au sancţionat banca OJSC Keremet Bank cu sediul în Kârgâstan, acuzând banca de facilitarea tranzacţiilor transfrontaliere pentru Promsvyazbank şi precizând că Șor „a fost implicat în discuţiile" cu privire la rolul Keremet „în schema de ocolire a sancţiunilor".
O altă entitate, care are adresa în centrul Moscovei în clădirea de lângă A7-Agent, este Exim International, care potrivit documentelor de la registrul companiilor, a fost înfiinţată în luna iunie 2024 de Șor şi compania rusă de stat VEB.RF, inclusă pe mai multe liste de entităţi ruseşti sancţionate. 75% din acţiunile Exim International sunt deţinute de Șor iar restul de VEB.RF. Exim International se descrie drept „un parteneriat public-privat care oferă spriijin pentru operaţiunile de import-export".
Restricţiile impuse de SUA, Uniunea Europeană şi Marea Britanie afectează aproximativ 95% din sectorul bancar rusesc, declara în luna decembrie guvernatorul Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina.
Cu toate acestea, Exim International caută în prezent un specialist de top în serviciile bancare şi promite „o oportunitate de a dobândi o experienţă unică pe piaţa plăţilor transfrontaliere", potrivit unui anunţ postat pe principal platformă de recrutare online din Rusia. Pe acelaşi site, firma A7 se laudă că „pune la dispoziţie, la timp şi în mod garantat, plăţi transfrontaliere pentru companiile ruseşti care operează pe piaţa globală".
Deşi este posibil ca aceste servicii să fie furnizate utilizând alte monede decât dolarul american şi chiar prin recurgerea la criptomonede sau chiar la barter, ceea ce nu ar declanşa sancţiunile primare impuse de SUA, ele ar putea totuşi să fie vizate de sancţiunile secundare prevăzute într-un ordin executiv emis la finele lui 2023, susţine Alan Kartashkin, partener la firma de avocatură Debevoise & Plimpton LLP. "Riscurile pentru orice instituţie financiară străină implicată sunt destul de mari", subliniază Kartashkin.