Românii sunt activi în câmpul muncii, în medie, 31,3 ani, adică mai puțin decât toți ceilalți europeni. Olandezii, de pildă, lucrează cu 10 ani mai mult decât românii. La nivelul Uniunii, media este de 36 de ani și a crescut constant în ultimele două decenii, arată cele mai recente date ale Eurostat. Dincolo de statistici, una dintre explicații ar fi că locuitorii țării noastre au speranța de viață mai mică decât occidentalii sau nordicii.

Românii lucrează pentru cea mai scurtă perioadă dintre toți cetățenii din Uniunea Europeană. Alături de ei sunt italienii și grecii. La polul opus, olandezii, suedezii și danezii se pot lăuda cu peste 40 de ani de viață profesională.

Economiștii spun că una dintre principalele cauze pentru care românii lucrează mai puțini ani este speranța de viață, cu 10 ani mai mică față de cea a europenilor din țările nordice sau vestice. Sunt însă și alte explicații.

„Factorii principali sunt speranța de viață, vârsta la care intrăm în câmpul muncii și economia subterană. În momentul în care cineva oficial nu lucrează, dar de fapt lucrează pentru a se întreține, lucrează la negru, atunci acest lucru contribuie la scăderea timpului înregistrat ca fiind petrecut în câmpul muncii”, arată economistul Bogdan Glăvan.

„M-am pensionat la 53 ani, a fost perioada aia când ne obligau pe cei cu grupă de muncă să ieșim la pensie și au făcut cea mai mare prostie pentru că din cauza asta sunt atâția pensionari”, spune o femeie.

„Câți am lucrat? 40 de ani. (...) Depinde de speranța de viață și bineînțeles de sănătate, care nu este deplină. De la 50 de ani nu este un om perfect sănătos, nu poate munci până la 70 ani, din cauza bolilor”, explică un bărbat.

„Am lucrat 46 ani pe cartea de muncă, în metalurgie neferoasă. Am ieșit la pensie la 53 de ani. Dacă era și mai puteam să mai lucrez, mai lucram, până la 60 de ani aș fi mers”, spune un alt pensionar.

În anii 90, oamenii trebuiau să fie compensați pentru a se închide fabricile. În loc să se întâmple o conversie profesională, s-a preferat un sistem de pensionare anticipat, care a devenit o regulă, nu o excepție.

„Mi se pare sinucigaș pentru un stat să accepți pensionarea unor oameni aflați la vârsta maturității profesionale, când ei sunt la randament maxim din punctul de vedere al experienței. Să luăm un caz vestit, cel al judecătorilor. În anii '95-2000 multe poziții trebuiau eliberate”, subliniază sociologul Romulus Oprica.

Bărbații români lucrează în medie 35 de ani. Femeile din România petrec la serviciu, în schimb, 27,4 ani. România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană din acest punct de vedere, diferența de gen, care este de 7,6 ani. Pe primele locuri la acestr capitol se află Italia și Malta.

Cu câți ani lucrează mai mult bărbații față de femei

Și pentru această stare de fapt există explicații. 

„O femeie face mai multe lucruri, ar trebui să se țină cont de chestiile astea. Are o familie în spate, are de călcat, de gătit, de făcut curat”, ne spune o femeie. 

Vârsta standard de pensionare pentru bărbați în România este de 65 de ani. Anul acesta, femeile se pot pensiona la 61 de ani. Începând din 2023 se va trece la vârsta standard de pensionare pentru femei de 62 de ani.