Tensiunile etnice persistente din nordul Kosovo ar putea declanșa o repetare a violențelor observate în zonă anul trecut, când patru persoane au murit într-un atac armat și trupele de menținere a păcii NATO au fost rănite în confruntări, a avertizat sâmbătă un înalt oficial al alianței, conform Reuters.

Kosovo are predominant etnici albanezi, dar aproximativ 50.000 de sârbi din nordul regiunii resping guvernul de la Priștina și văd Belgradul drept capitala lor. Fostă provincie sârbă, Kosovo și-a declarat independența în 2008, la un deceniu după o revoltă de gherilă.

Amiralul Stuart Benjamin Munsch, comandantul Comandamentului Forțelor Comune Aliate Napoli - care supraveghează menținerea păcii de către forțele NATO în Kosovo - a declarat că alianța rămâne îngrijorată de riscul violențelor repetate.

„Retorica politică aprinsă ar putea inspira unele forțe neguvernamentale să comită violențe, cum ar fi ceea ce s-a întâmplat anul trecut”, a declarat Munsch reporterilor din Pristina.

„Nu aș spune că va veni cu siguranță un conflict, cred că există un risc persistent”, a spus el, referindu-se la lipsa de progres în discuțiile mediate de UE dintre guvernul Kosovo și Serbia.

Un ofițer de poliție și trei oameni înarmați au fost uciși în septembrie 2023, când un grup de atacatori puternic înarmați a intrat din Serbia și a atacat poliția în satul Banjska.

Cu patru luni mai devreme, peste 90 de soldați au fost răniți când protestatarii sârbi au atacat forțele de menținere a păcii NATO. Kosovo a acuzat Serbia că se află în spatele atacului de la Banjska, dar Belgradul a negat acuzațiile.

SUA și Uniunea Europeană, principalii aliați globali ai Kosovo, au criticat guvernul de la Priștina pentru că a întreprins acțiuni unilaterale în nord, care ar putea declanșa violență etnică și ar putea risca viața a aproximativ 4.000 de soldați NATO.

Kosovo respinge astfel de critici, iar problema a tensionat legăturile Priștinei cu susținătorii săi occidentali.

Ca parte a dialogului mediat de UE, Kosovo și Serbia au purtat discuții de mai bine de un deceniu pentru a-și normaliza relațiile, dar s-au înregistrat puține progrese.

La fel ca sârbii care trăiesc în nordul Kosovo, Belgradul consideră, de asemenea, Kosovo ca parte a Serbiei și refuză să-l recunoască ca stat.