Când papa Leon al XIV-lea a vorbit de la balconul Bazilicii Sfântul Petru la doar câteva momente după ce a fost ales de conclav, el a anunțat că va susține o „biserică unită” în căutarea „păcii și justiției, lucrând împreună ca femei și bărbați”. Noul papă va continua cel mai probabil reformele începute de predecesorul său, papa Francisc, însă în stilul său discret, dar determinat. Alegerea sa, la 69 de ani, arată și dorința cardinalilor ca noul papă să instituționalizeze aceste reforme ca parte a unui pontificat care ar putea dura mai multe decenii, scrie CNN.

Printre subiectele cele mai importante se numără problemele legate de rolul femeilor, exercițiul puterii în ierarhia bisericească și trecerea la o biserică mai misionară și dispusă să iasă din zona ei de confort.

Înainte ca fumul alb să iasă din coșul de pe Capela Sixtină, cel mai cunoscut american pentru întreaga lume era președintele Donald Trump. Papa Leon al XIV-lea, primul papă american, a schimbat acest lucru.

Prin alegerea lui Robert Prevost, cardinalii s-au asigurat că pontificatul va fi reprezentat de o voce profetică pe scena internațională care ar putea servi ca o contragreutate la curentul „trumpist”.

Papa Leon este un unificator ce nu pare că va căuta să intre în conflicte, iar atenția pe care o va acorda construirii de relații, dialogului și susținerii pentru imigranți este total diferită de abordarea administrației Trump.

Noul papă a scos în evidență nevoia de „îngrijire cu iubire pentru cei mai asupriți și respinși” și de „dialog curajos și bazat pe încredere”, inclusiv în abordarea problemei demnității umane afectate de inteligența artificială.

Conciliul al II-lea din Vatican (1962-65), față de care papa Leon și-a exprimat „angajamentul total”, a căutat să pună accent pe rolul Bisericii ca voce a celor marginalizați – „o voce profetică”. Învățăturile de atunci au fost primite cel mai bine în America Latină și Centrală, acolo unde noul papă a servit timp de zeci de ani.

Papa Leon „este o persoană de mare gentilețe, un foarte bun ascultător”, a spus părintele Tony Banks, prieten al noului papă și asistent general al Ordinului Sfântului Augustin, care a precizat că acesta va căuta să pună reformele papei Francisc „într-o formă foarte concretă, în termeni teologici și practici”.

Noul pontif este „foarte preocupat de probleme sociale și de cei marginalizați” și este o persoană foarte apropiată de cei aflați la „periferii”. Ordinul Sf. Augustin, pe care actualul papă Leon a fost ales să îl conducă în două mandate, se concentrează pe dezvoltarea comunității.

Cu toate că pe X au fost postate mai multe articole și mesaje critice la adresa politicii administrației Trump în domeniul imigrației de pe un cont asociat cu noul papă, cei care îl știu pe Robert Prevost cel mai bine spun că el nu este o fire conflictuală.

„Nu cred că este genul care să intre în dispute cu alți oameni, dar nici nu se dă la o parte când este o cauză dreaptă”, a povestit cardinalul Joseph Tobin din Newark, care i se adresa papei Leon cu apelativul „Bob”.

Când vine vorba de subiectele tensionate discutate în sânul Bisericii – binecuvântarea cuplurilor de același sex, hirotonirea femeilor, etc. – noul papă va adopta o poziție clară, dar nu va face schimbări drastice, potrivit CNN.

În 2012, Prevost a susținut un discurs în care critica „simpatia” arătată față de „stilurile de viață anti-creștine” care se găsesc în mass-media, inclusiv cupluri de același sex și „copiii lor adoptați”.

Însă, 11 mai târziu, el a spus că și-a schimbat poziția „în sensul nevoii ca Biserica să fie deschisă și primitoare”.

Când era episcop de Chiclayo, în Peru, Prevost s-a asigurat că femeile ocupau poziții de conducere în dieceza sa, potrivit sorei Nathalie Becquart, care lucrează la Vatican în biroul sinodului.

La fel ca Francisc, papa Leon probabil că nu va încerca să schimbe doctrina Bisericii, dar va adopta poziții ferme în privința unor subiecte precum imigrația, pacea și protejarea mediului.

„El nu este un om care îți va spune care sunt lucrurile cu care nu este de acord, el îți va spune lucrurile pe care le susține, acest lucru este pentru mine crucial la el”, a povestit și fratele Mark O'Connor, un jurnalist catolic care se ocupă de partea de comunicare a diecezei de Parramatta din Australia și îl cunoaște destul de bine pe noul papă.

„El este opusul unui războinic cultural”, a mai spus O'Connor. „Nu cred că el gândește că certurile pe tema doctrinei sau chiar schimbarea doctrinei și discuțiile despre problemele dogmatice reprezintă calea de urmat.”

Papa Leon are un doctorat în drept canonic, ceea ce înseamnă că are toate cunoștințele necesare pentru a se asigura că actualele legi ale Bisericii sunt aplicate pentru a investiga cazurile de abuzuri și pentru a-i trage la răspundere pe liderii religioși vinovați.

Noul papă ar fi jucat un rol crucial și în suprimarea puternicului grup peruvian Sodalitium Christianae Vitae, care a fost acuzat de abuzuri comise împotriva membrilor săi.

Prin alegerea papei Leon al XIV-lea, cardinalii au mers pe mâna unei persoane care a lucrat zeci de ani în America Latină și are o experiență globală – un veritabil „cetățean al lumii”.

Într-o perioadă în care lumea este tot mai afectată de discordie, războaie și conflicte, conclavul din 2025 a scris o pagină nouă extraordinară pentru Biserica Catolică prin alegerea lui Leon, un papă discret, însă cu o viziune unificatoare și profetică.