În Maramureș, vechile tradiții sunt restaurate cu ajutorul unor meșteri veniți tocmai din... Japonia. Aceștia au reușit să repare, zilele trecute, o vâltoare, locul în care localnicii își spălau rufele în apa din râu. Pentru a salva „mașina de spălat” a naturii, veche de 30 de ani, muncitorii au folosit o tehnică japoneză de imbinare a lemnului.

„Partea asta de lemn n-am lustruit-o și am pus apă pe ea. Intră apa în lemn, se vede! Uitați, în partea asta unde am lustruit, nu intră apa în lemn!”, explică Toshimitsu Kikuchi, meșter în lemn.

În acest fel, lemnul o să țină mai mult - spune unul dintre meșterii japonezi care lucrează cu lemnul de aproximativ 20 de ani. În Japonia, Toshiyuki Kawahara este specializat pe temple și sanctuare.

„Aici folosim o tehnică japoneză de îmbinare a lemnului. Facem cuva prin care se scurge apa în vâltoare”, explică Toshiyuki Kawahara, meșter japonez.

„Știm că în Maramureș cultura lemnului este faimoasă, iar noi doi suntem meșteri ai lemnului și atunci suntem atrași de Maramureș”, spune un alt meșter ajuns în nordul României tocmai din Japonia.

Chiar dacă au bătut un drum atât de lung, aproape 9.000 de kilometri, japonezii au ajuns în Maramureș cu un scop precis: să bucure oamenii prin munca lor.

„Este un program care merge într-un loc și încearcă să aducă bucurie oamenilor locului cu tradiție japoneză, de aceea aducem meșteri japonezi într-un loc și încercăm să-i bucurăm pe oamenii locului”, spune Jo Ogaki, reprezentant Tokyo TV, televiziunea care a avut această inițiativă.

„Vâltoarea este foarte veche, de fapt, este un ansamblu. Aici oamenii vin și își spală cergi și covoare din moși și strămoși. Vâltoarea are circa 30 de ani”, povestește Anamaria Stan, localnică din Săpânța.

Cot la cot cu meșterii din Japonia au lucrat și localnicii.

„Tot ce să fac, toate mecanizate le fac ei cu mâna, lucru manual, le știu, deja m-am obișnuit”, spune un localnic.

„Când o știi, nu-i mare diferență, dar când nu o știi... e diferență”, recunoaște un alt localnic.

„Cred că dragostea față de natură, față de lemn, în cazul specific al echipei noastre de meșteri, însă sunt multe lucruri care ne leagă. Japonezii sunt niște oamenii extrem de primitori, ca și românii, și mai ales oamenii din Maramureș, care sunt atât de primitori”, spune Olivia Berghianu.

Reparațiile sunt făcute din fondurile lor proprii, dar au avut și sprijinul primăriei din Săpânța. Meșterii japonezi au mai fost în Maramureș acum 6 ani, la Mănăstirea Peri.

operator: Sebastian Codrean