Cei mai mari producători mondiali de energii fosile sunt responsabili pentru mai mult de o treime din suprafeţele devastate de incendiile de vegetaţie declanşate în ultimii 40 de ani în vestul Americii de Nord, potrivit unui studiu publicat joi în revista ştiinţifică Environmental Research Letters, informează AFP.
Incendiile care devastează vestul Statelor Unite şi sud-vestul Canadei s-au agravat în ultimele decenii, a declarat principala autoare a studiului, Kristina Dahl, membră în Union of Concerned Scientists, o organizaţie non-profit a unor oameni de ştiinţă, cu sediul în Cambridge, Massachusetts. Incendiile se propagă cu o intensitate mai mare, distrug zone mai vaste, ajung la altitudini mai ridicate şi durează mai multe anotimpuri, notează Agerpres.
Până acum, publicul general şi-a asumat costul lucrărilor de reconstrucţie şi pe cel al protecţiei împotriva noii normalităţi care a devenit riscul de incendiu şi "acesta este motivul pentru care noi am dorit să înţelegem mai bine rolul jucat de emisiile marilor companii din industria energiilor fosile" în această evoluţie, a continuat coordonatoarea studiului.
"Am vrut să evidenţiem rolul lor, pentru ca ele să îşi asume o poarte din responsabilitate pentru costul" incendiilor şi al repercusiunilor lor, a adăugat Kristina Dahl. Cercetătorii au combinat date obţinute din observaţii şi modele climatologice pentru a stabili în ce măsură emisiile de dioxid de carbon şi de metan provenite de la cei mai mari 88 de producători de energii fosile - precum ExxonMobil, BP, Chevron şi Shell - au contribuit la seceta atmosferică.
Ei au ajuns la concluzia că aceste emisii sunt responsabile pentru o creştere medie a temperaturilor globale de la începutul secolului al XX-lea cu 0,5 grade Celsius, o valoare ce reprezintă jumătate din încălzirea observată.
Acea creştere a temperaturilor a agravat cu 11% deficitul de presiune al vaporilor de apă din atmosfera din vestul Statelor Unite. Un deficit ridicat al presiunii vaporilor de apă înseamnă că aerul ambiant absoarbe mai multe picături de apă emise de plante şi soluri în timpul fotosintezei, ceea ce le usucă şi face vegetaţia să devină mai vulnerabilă la incendii.
Potrivit studiilor recente, cu cât deficitul de vapori de apă creşte, cu atât zonele devastate de incendii sunt mai extinse. Potrivit Union of Concerned Scientists, distrugerea a 8 milioane de hectare de terenuri de incendiile de pădure din vestul Statelor Unite şi sud-vestul Canadei - reprezentând suprafaţa Republicii Cehe - a fost astfel cauzată de cei mai mari producători de energii fosile şi de ciment.
Suprafaţa menţionată reprezintă 37% din totalul zonelor distruse complet de incendii de pădure în vestul Americii de Nord între 1986 şi 2021.
Anul 1986 a fost ales ca punct de referinţă pentru că, începând din acel an, datele despre suprafeţele arse de incendii de pădure au devenit fiabile.
Printre ceilalţi factori responsabili pentru înmulţirea şi agravarea incendiilor, autorii studiului au menţionat abandonarea practicii ancestrale de reglare a pădurilor prin incendii deliberate, dar limitate, ceea ce a dus la apariţia unor tufişuri mai dense şi mai susceptibile să ia foc.
Urbanizarea din zonele împădurite este şi ea un factor citat de autorii studiului, întrucât fenomenul urbanizării creşte riscul de declanşare a unui incendiu accidental