Cei mai mari producători mondiali de energii fosile sunt responsabili pentru mai mult de o treime din suprafeÅ£ele devastate de incendiile de vegetaÅ£ie declanÅŸate în ultimii 40 de ani în vestul Americii de Nord, potrivit unui studiu publicat joi în revista ÅŸtiinÅ£ifică Environmental Research Letters, informează AFP.Â
Incendiile care devastează vestul Statelor Unite şi sud-vestul Canadei s-au agravat în ultimele decenii, a declarat principala autoare a studiului, Kristina Dahl, membră în Union of Concerned Scientists, o organizaţie non-profit a unor oameni de ştiinţă, cu sediul în Cambridge, Massachusetts. Incendiile se propagă cu o intensitate mai mare, distrug zone mai vaste, ajung la altitudini mai ridicate şi durează mai multe anotimpuri, notează Agerpres.
Până acum, publicul general ÅŸi-a asumat costul lucrărilor de reconstrucÅ£ie ÅŸi pe cel al protecÅ£iei împotriva noii normalităţi care a devenit riscul de incendiu ÅŸi "acesta este motivul pentru care noi am dorit să înÅ£elegem mai bine rolul jucat de emisiile marilor companii din industria energiilor fosile" în această evoluÅ£ie, a continuat coordonatoarea studiului.Â
"Am vrut să evidenÅ£iem rolul lor, pentru ca ele să îşi asume o poarte din responsabilitate pentru costul" incendiilor ÅŸi al repercusiunilor lor, a adăugat Kristina Dahl. Cercetătorii au combinat date obÅ£inute din observaÅ£ii ÅŸi modele climatologice pentru a stabili în ce măsură emisiile de dioxid de carbon ÅŸi de metan provenite de la cei mai mari 88 de producători de energii fosile - precum ExxonMobil, BP, Chevron ÅŸi Shell - au contribuit la seceta atmosferică.Â
Ei au ajuns la concluzia că aceste emisii sunt responsabile pentru o creÅŸtere medie a temperaturilor globale de la începutul secolului al XX-lea cu 0,5 grade Celsius, o valoare ce reprezintă jumătate din încălzirea observată.Â
Acea creÅŸtere a temperaturilor a agravat cu 11% deficitul de presiune al vaporilor de apă din atmosfera din vestul Statelor Unite. Un deficit ridicat al presiunii vaporilor de apă înseamnă că aerul ambiant absoarbe mai multe picături de apă emise de plante ÅŸi soluri în timpul fotosintezei, ceea ce le usucă ÅŸi face vegetaÅ£ia să devină mai vulnerabilă la incendii.Â
Potrivit studiilor recente, cu cât deficitul de vapori de apă creÅŸte, cu atât zonele devastate de incendii sunt mai extinse. Potrivit Union of Concerned Scientists, distrugerea a 8 milioane de hectare de terenuri de incendiile de pădure din vestul Statelor Unite ÅŸi sud-vestul Canadei - reprezentând suprafaÅ£a Republicii Cehe - a fost astfel cauzată de cei mai mari producători de energii fosile ÅŸi de ciment.Â
SuprafaÅ£a menÅ£ionată reprezintă 37% din totalul zonelor distruse complet de incendii de pădure în vestul Americii de Nord între 1986 ÅŸi 2021.Â
Anul 1986 a fost ales ca punct de referinţă pentru că, începând din acel an, datele despre suprafeÅ£ele arse de incendii de pădure au devenit fiabile.Â
Printre ceilalÅ£i factori responsabili pentru înmulÅ£irea ÅŸi agravarea incendiilor, autorii studiului au menÅ£ionat abandonarea practicii ancestrale de reglare a pădurilor prin incendii deliberate, dar limitate, ceea ce a dus la apariÅ£ia unor tufiÅŸuri mai dense ÅŸi mai susceptibile să ia foc.Â
Urbanizarea din zonele împădurite este şi ea un factor citat de autorii studiului, întrucât fenomenul urbanizării creşte riscul de declanşare a unui incendiu accidental