Pământul s-ar putea să fi avut un inel planetar în jurul său cu 466 de milioane de ani în urmă, după ce un asteroid uriaș care a ratat de puțin impactul cu Pământul a rămas pe orbita terestră și s-a sfărâmat în bucăți, potrivit unui nou studiu publicat în revista științifică Earth and Planetary Science Letters.
Inelul format din fragmentele asteroidului a rezistat probabil zeci de milioane de ani și s-ar putea să fi contribuit la cea mai rece perioadă a Pământului din ultimele 500 de milioane de ani.
Cercetătorii au analizat 21 de cratere din toată lumea, despre care ei cred că au fost create în urma impactului fragmentelor asteroidului în urmă cu între 443 și 488 de milioane de ani – o eră din istoria planetei noastre când numărul de meteoriți care au căzut pe Pământ a crescut foarte mult, scrie Space.com.
O echipă condusă de Andy Tomkins, profesor de științe planetare de la Universitatea Monash din Australia, a folosit modele computerizate ale mișcării plăcilor tectonice pentru a determina unde se aflau aceste cratere când s-au format inițial, acum peste 400 de milioane de ani.
Echipa a descoperit că toate craterele s-au format pe continente care nu se aflau la mai mult de 30 de grade de ecuator, ceea ce arată că ele au fost create cel mai probabil de fragmentele provenite de la un singur asteroid mare ce s-a făcut bucăți după ce a trecut foarte aproape de Pământ.
„În circumstanțe normale, asteroizii care lovesc Pământul o pot face la orice latitudine, la întâmplare, așa cum vedem în craterele de pe Lună, Marte și Mercur”, a scris Tomkins într-un articol în The Conversation.
„Așa că este extrem de improbabil ca toate cele 21 de cratere din această perioadă să se formeze aproape de ecuator dacă nu ar fi nicio legătură între ele.”
Lanțul de cratere care urmează linia ecuatorului ar corespunde cu un inel de resturi de asteroid care înconjura cândva Pământul, potrivit cercetătorilor.
Astfel de inele se formează de obicei deasupra ecuatorului și în cazul altor planete, precum cele care înconjoară planetele Saturn, Jupiter, Uranus și Neptun.
Șansele ca aceste cratere să se fi format întâmplător în urma impactului mai multor asteroizi diferiți sunt de 1 la 25 de milioane, potrivit noului studiu.
Cercetătorii estimează că asteroidul care a produs inelul de resturi în jurul Pământului trebuie să fi avut o lățime de 12,5 kilometri, dacă era o „grămadă de moloz”, sau puțin mai mică, dacă era un corp solid.
Odată ce s-a destrămat în apropierea Pământului, fragmentele s-au împrăștiat peste tot, înainte să se așeze într-un final în inelul de resturi care înconjura spațiul de deasupra ecuatorului planetei noastre.
„În milioane de ani, materia din acest inel a căzut treptat pe Pământ, provocând o creștere a impactelor de meteoriți observate în evidența geologică”, a adăugat Tomkins.
Resturile au fost expuse unei cantități mult mai mici de radiație cosmică decât meteoriții care cad pe Pământ în ziua de azi. În aceeași perioadă, au avut loc mai multe tsunamiuri care pot fi explicate cel mai bine prin prezența unui asteroid mare care a fost captat și s-a destrămat pe orbita planetei noastre.
Dacă Pământul a avut într-adevăr acest inel planetar, clima planetei ar fi fost cu siguranță afectată. Inelul ar fi produs o umbră asupra unor părți ale planetei care s-ar putea să se fi răcit semnificativ.