Legumele și fructele vândute în piețe și magazine pot fi acoperite cu pesticide cu rol de repelent dar și substanțe precum fungicidele, absorbite de plante. Unele produse pot fi spălate după cumpărare dar altele nu, deoarece pesticidele există în sistemul plantei. Echipa Agro Jurnal a realizat un material în care sunt testate ceapă și salată cumpărate dintr-o piață din Tulcea, care conțin DDT - o substanță interzisă în urmă cu zeci de ani la nivel european – în limitele maxime admise. Contaminarea cu DDT este la nivel extins în mediu și în pânza freatică, ca urmare a folosirii intense în trecut, în special în țările postcomuniste, susține Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a lansat în februarie un nou studiu pentru a vedea impactul cumulativ al urmelor de pesticide pentru sănătatea umană. Trasabilitatea mărfurilor agricole este de asemenea o mare problemă pentru România, fiind mai multe țări din afara UE care exportă legume și fructe în țară. În total, spune jurnalista Andreea Stroe, pot exista până la 9 pesticide - inclusiv fungicide - și un viermicid în câteva legume folosite pentru o simplă salată făcută acasă. Substanțele pot fi în limitele admise la nivelul UE, însă cumulativ efectele acestora nu sunt pe deplin înțelese.
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: Ceapă și salată cumpărate dintr-o piață din Tulcea. Vânzătoarea ne spune că sunt produse românești.
Andreea Stroe, realizator Agro Jurnal: Da, ceapa din Sabangia, iar la salată nu s-a referit doamna de unde este. A spus că sunt „verdețuri românești”.
Pesticidele pe care le-am descoperit sunt în limitele admise de EFSA, autoritatea de la nivelul UE. Însă, în ceapă am descoprit urme de DDT, ceea ce ne alarmează, pentru că este un insecticid interzis de zeci de ani și în România, poate înainte de 1991. Nu s-a mai folosit, dar depozite au mai fost în țările post-sovietice și mai sunt. Ca o paranteză, citeam că în momentul în care s-a rupt barajul de la Kapovka, acolo fiind un mare bazin legumicol, contaminarea cu DDT a fost mare, ceea ce înseamnă că și în zona aceea au fost astfel de deșeuri sau depozite, nu neapărat folosite, ci rămase de pe vremuri. În orice caz, probabil că a pătruns în pânza freatică.
Am descoperit și un viermicid folosit chiar și în uz uman, tiabendazol, folosit de cei care lucrează în legumicultură, în situația post-harvest (după ce le recoltezi) pentru a feri leguma respectivă la transport să nu dezvolte alte insecte, ca să arate frumos la raft. Ceea ce înseamnă că acea ceapă nu era din România, pentru că ai noștri nu au de ce să dea cu acest tiabendazol. Poate Turcia, Egipt, Ucraina, Republica Moldova, pot fi multiple variante. Deci aici ar trebui un control din partea autorităților, pentru a vedea de unde vine. Nu există un sistem pentru a vedea trasabilitatea mărfii, câte legume au intrat în țară, pe unde au intrat, ce cantități. Este foarte greu de urmărit trasabilitatea aceasta.
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: Cel mai probabil vânzătoarea v-a mințit, v-a spus că este ceapă românească.
Andreea Stroe, realizator Agro Jurnal: Dacă cineva intermediar ar fi cumpărat marfa, putea să dea suplimentar cu tiabendazol pentru a rezista la transport în diverse puncte ale țării.
Dacă adunăm o ceapă și o salată, plus o roșie, am fi avut în total 9 pesticide și un viermicid, care din acestea 9 foarte multe fungicide.
Am mers peste autoritățile române și am mers la EFSA, unde am întrebat: De ce există aceste limite maxime admise pentru DDT, un insecticid interzis? Mi s-a spus că are remanență foarte mare în sol și în apă. A contaminat floră, faună, apă, sol, etc. Am întrebat ce înseamnă consumul cumulativ, chiar dacă sunt în limite, ale acestor pesticide. Mi-au spus că din februarie EFSA a demarat un nou studiu pentru a vedea care este impactul cumulativ al urmelor de pesticide pentru sănătatea umană și au extins studiile la rinichi, ficat și funcțiile reproducătoare.
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: În mintea oamenilor, dar mai ales din marketingul acestor magazine, rezultă că ele fac teste suplimentare.
Andreea Stroe, realizator Agro Jurnal: Așa ar trebui. Am luat avocado, pentru că tocmai ce INS l-a introdus în calculul inflației. Foarte multă lume îl consumă. A devenit un stil de viață sănătos în care să incluzi neapărat într-o masă avocado și am laut și avocado bio și din cultura convențională. Surpriza a fost că cel din cultura convențională era mai ok decât de cel BIO. Am descoperit în cel BIO o substanță repelentă care nu era de uz agricol sub nicio formă. Ea se folosește pentru a alunga țânțarii, dar o mâncăm cu brio, ca să zic așa, în respectivul fruct. N-avea ce să caute.
Substanțele nu se duc odată cu spălatul. Unele se duc, altele nu. Pentru că aceste tratamente sunt fie de contact, fie sistemice. Fie se dau pentru a îmbrăca fructul cu efect repelent pentru insecte, de exemplu, fie intră sistemic în respectiva plantă pentru a face față bolilor cum ar fi fungi - ciuperci.
De aceea se fac aceste teste, pentru a vedea că limitele sunt în cele stabilite de autoritățile europene, pentru a fi sigure în consumul uman. Trebuie să avem un reper.
Am trimis solicitări la Ministerul Agriculturii să vedem cine testează aceste produse BIO. Din câte am înțeles, e o mică ramură din Minister care s-ar putea ocupa de aceste teste. Am întrebat câte teste au făcut în 2023. Aștept cu mare interes acest răspuns, pentru că am o mare bănuială că nimeni nu se uită către produsele BIO. Retail-ul ar trebui să se uite, dar acolo e foarte greu de aflat care este adevărul. Ministerul Agriculturii ar trebui să facă verificări în magazine și în piață.
Noi ca jurnaliști o să ajungem să facem poliția legumelor și fructelor, ceea ce nu e normal. Doamne ajută că am găsit în limite admise acele pesticide. E foarte complicat și pentru noi.