Sonda lunară Chang’e-6 a Chinei a plecat, marți, de pe partea întunecată a Lunii, făcând un nou pas spre încheierea unei ambițioase misiuni care arată ascensiunea tot mai rapidă a Chinei ca putere spațială, relatază CNN. China a devenit prima țară care și-a pus drapelul național pe partea întunecată a Lunii, jumătatea astrului care nu este niciodată vizibilă de pe Pământ.
Sonda, care aduce pentru prima oară roci lunare de pe partea întunecată a Lunii, s-a ridicat de pe suprafața astrului în primele ore ale zilei de marți, ora locală din China.
Dispozitivul a colectat cu succes mai multe mostre de rocă de-a lungul a două zile, conform unui comunicat transmis de Administrația Națională Spațială Chineză (CNSA).
Se estimează că revenirea pe Pământ va dura aproximativ trei săptămâni, aterizarea urmând să aibă loc în regiunea chinezească Mongolia Interioară, în jurul datei de 25 iunie.
Aducerea acestor valoroase mostre pe Pământ ar da Chinei inițiativa în ce privește beneficiile strategice și științitifice ale explorării lunare, un domeniu tot mai competitiv în care a fost alimentată ceea ce șeful NASA, Bill Nelson, a numit „noua cursă spațială”.
Prima cursă spațială s-a desfășurat în timpul Războiului Rece, între principalele superputeri de atunci – Statele Unite și Uniunea Sovietică.
Este pentru a doua oară când China a colectat roci lunare, după ce Chang’e-5, o altă sondă, a adus roci de pe partea apropiată a Lunii, jumătatea care este mereu vizibilă de pe Pământ. Această misiune a avut loc în 2020.
La începutul acestui an, Nelson a părut să recunoască ritmul tot mai accelerat al Chinei în ce privește explorarea spațială, susținând și că există îngrijorări cu privire la intențiile regimului de la Beijing, iar din acest motiv, SUA se grăbește să revină pe Lună, la decenii distanță de misiunile Apollo care au „cucerit” pentru prima oară satelitul natural al Pământului.
Fotografia făcută publică de CNSA, marți, vizualizată de un număr mare de ori pe platforma socială chinezească Weibo, arată suprafața forată a Lunii pentru a arăta ideograma 中 (zhōng), în traducere literală „mijloc”, dar care este primul caracter din numele Chinei (n. red. – numele în limba chineză al Chinei (Zhōngguó; 中国) vine de la ceea ce s-a numit „Regatul de Mijloc” în timpul dinastiei Zhou – în jurul anului 1000 înaintea erei noastre; ulterior, după expansiunea acestei dinastii, numele a ajuns să semnifice întreagă Chină; numele occidental „China” vine pe filieră indiană, probabil o transliterație a numelui dinastiei Qin, în jurul anului 200 înaintea erei noastre).
Sonda a rezistat „testului temperaturilor ridicate” și a colectat mostreel forând în suprafața lunară cu ajutorul unui braț mecanic, a mai transmis CNSA.
După colectarea acestora, brațul robotic a fost lungit pentru a ridica steagul comunist al Chinei, conform animației publicate pe rețelele sociale de CNSA.
Steagul ar fi fost gândit să reziste la coroziunea de pe Lună și la temperaturile extreme caracteristice părții întunecate a astrului. Ar există planuri inclusiv pentru operațiuni viitoare pe Lună, a mai spus inginerul care s-a ocupat de sondă.
Chang’e-6 a aselenizat cu succes, duminică dimineață, în bazinul Aitken al polului sud lunar, cel mai vechi bazin-crater de pe Lună, format în urmă cu aproape patru miliarde de ani.
Este pentru a doua oară când o misiune ajunge cu succes pe partea întunecată a Lunii, prima fiind tot o reușită a Chinei, din 2019, cu sonda Chang’e-4.
Dacă totul merge conform planului, misiunea ar fi un nou succes în cadrul eforturilor Chinei de a deveni principala putere spațială. China are planuri inclusiv pentru misiuni cu oameni până în 2030, dar și planuri ambțioase de a construi o bază de cercetare la polul sud lunar, acolo unde se crede că există apă sub formă de gheață.
Ascensiunile rapide ale Indiei și Chinei ca puteri spațiale au dat naștere la ceea ce s-a numit „noua cursă spațială”.
Anul trecut, India a adus pentru prima oară o sondă pe Lună. Rusia, de cealaltă parte, a eșuat într-o nouă încercare – sonda sa, Luna 25, s-a prăbușit pe suprafața astrului în timpul manevrelor.
De asemenea, în ianuarie, Japonia a devenit a cincea țară care aduce un dispozitiv pe Lună, în ciuda dificultăților întâmpinate când sonda a căzut pe o parte și a avut nevoie de mai multe manevre pentru a putea să revină în poziția corectă.
În februarie, IM-1, o misiune a NASA coordonată de compania privată texană Intuitive Machines, a aselenizat la polul sud lunar. Această aselenizare, prima americană după peste cinci decenii, se numără printre mai multe operațiuni planificate de misiuni comerciale de explorare a suprafeței lunare.
NASA intenționează să aducă astronauți, din nou, pe Lună cel mai devreme în 2026.