Fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte a fost arestat marți la cererea Curții Penale Internaționale, pentru presupuse crime împotriva umanității. Potrivit unui comunicat transmis miercuri de CPI, completul de judecată care a emis mandatul de arestare e condus de judecătoarea română Iulia Motoc.

Rodrigo Duterte a fost arestat după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat prin care îl acuză de crime împotriva umanității în războiul său împotriva drogurilor, în cadrul căruia, potrivit grupurilor pentru apărarea drepturilor omului, zeci de mii de filipinezi au fost executați, relatează The New York Times.

Mandatul de arestare de 15 pagini emis de tribunalul cu sediul la Haga a fost semnat de trei judecătoare care alcătuiesc Camera preliminară I a CPI, și anume președinta Camerei - judecătoarea Iulia Antoanella Motoc, judecătoarea Reine Alapini-Gansou și judecătoarea Socorro Flores Liera.

În mandatul CPI, cele trei judecătoare au scris că, pe baza dovezilor prezentate de procurorul instanței, consideră că omorurile ordonate de Duterte când era primar al orașului Davao și ulterior președinte au fost „atât răspândite, cât și sistematice”.

De asemenea, Camera preliminară I a CPI a afirmat că „Duterte este individual responsabil pentru crima împotriva umanității de omor”.

Duterte, în vârstă de 79 de ani, care a părăsit funcția prezidențială în 2022, rămâne unul dintre cei mai influenți politicieni filipinezi care s-a bucurat de o relativă imunitate în ciuda mai multor acuzații împotriva sa în legătură cu campania antidrog.

Dosarul este în faza preliminară, iar judecătoarea română, alături de colegele sale Reine Alapini-Gansou și Socorro Flores Liera, va decide dacă sunt suficiente probe pentru a începe procesul propriu-zis.

O audiere va fi programată „în timp util” pentru prima înfățișare a fostului președinte filipinez în fața Curții.

„În cursul acestei audieri, Camera va confirma identitatea suspectului și limba în care Duterte poate urmări procedura. Camera se va asigura, de asemenea, că Duterte a fost informat cu privire la crima pe care este acuzat că a comis-o și cu privire la drepturile sale în temeiul Statutului de la Roma, care este tratatul de instituire a Curții”, mai transmite CPI. 

Mandatul judecătoarei Motoc la CPI a început pe 11 martie 2024 și se va încheia pe 10 martie 2033. Înainte de a se alătura Curții, expertul în Drept internațional în vârstă de 57 de ani din România a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul în Franța, din 2013 până în 2023.

Anterior, ea a fost judecător la Curtea Constituțională a României între anii 2010 și 2013.

Motoc și-a obținut licența în Drept la Universitatea din București și un masterat și un doctorat în Drept internațional la Universitatea Paul Cezanne Aix-Marseille III din Franța.

De asemenea, a obținut un doctorat în Filosofie la Universitatea din București și a fost membru senior la Facultatea de Drept a Universității din New York și la Facultatea de Drept a Universității Yale.

Motoc a predat, de asemenea, Drept european și internațional la Universitatea din București. Iar interesele sale de cercetare includ utilizarea forței, teoria dreptului internațional, drepturile omului și justiția de tranziție.

A lucrat ca profesor invitat la diferite instituții europene, inclusiv Institutul European din Florența, Universitatea Paris I, Academia de Drept Internațional din Haga și Centrul Interuniversitar European pentru Drepturile Omului și Democratizare din Veneția, Italia.

Motoc a fost și Raportor Special al ONU pentru Republica Democrată Congo, raportând crime împotriva umanității și crime de război.

A devenit vicepreședinte al Comitetului ONU pentru drepturile omului și președinte al Subcomisiei ONU pentru promovarea și protecția Drepturilor Omului.

În calitate de judecător, atât la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și la Curtea Constituțională a României, Motoc „s-a ocupat de cazuri grave și complexe, inclusiv corupție și violență sexuală, genocid, crime împotriva umanității și crime de război”, potrivit profilului său de pe site-ul CPI.

În timpul activității sale în cadrul organizațiilor ONU pentru Drepturile Omului, ea a fost coautor al raportului ONU care a abordat consimțământul liber, prealabil și informat al populațiilor indigene, precum și al Orientărilor ONU privind sărăcia extremă.

În cadrul CPI, Motoc a fost numită noul membru al Camerei preliminare I în martie anul trecut, în calitate de judecător președinte, înlocuindu-l pe judecătorul Peter Kovacs, pe atunci președinte, care a fost transferat la Camera de judecată V a CPI.

Printre cazurile de care s-a ocupat s-a numărat situația din statul Palestina, îndeplinind și funcția de președinte al completului de judecată pentru acest caz, referitor la acțiunile Israelului în Gaza.