În istoria evoluției păsărilor, există o perioadă de 70 de milioane de ani plină de necunoscute pentru cercetători. În acest timp, au apărut toate grupele de păsări pe care le știm azi, dar știința nu a reușit încă să explice s-a petrecut tranziția de la păsările antice asemănătoare dinozaurilor la cele moderne. Acum, analiza unei fosile foarte bine păstrate ar putea dezvălui secretele evoluției păsărilor, scrie El Pais.
Descoperirea a fost comparată de cercetători cu „Piatra din Rosetta” pentru că fosila de Navaornis hestiae – o specie necunoscută până acum care a trăit în urmă cu 80 de milioane de ani pe teritoriul Braziliei de azi – ar putea fi la fel de importantă pentru înțelegerea evoluției păsărilor precum a fost stela egipteană pentru înțelegerea hieroglifelor.
„Fosila este atât de unică încât răspunde la multe dintre frustrările pe care oamenii de știință le-au avut legate de studiul păsărilor de o lungă perioadă de timp”, a explicat Guillermo Navalon, un paleobiolog spaniol de la Universitatea din Cambridge care sunt și unul dintre principalii autori ai studiului publicat în revista Nature.
Ceea ce face această descoperire să fie atât de remarcabilă este faptul că toate fosilele de păsări descoperite până acum din grupul Enantiornithes erau plate precum o clătită din cauză că oasele lor sunt delicate și goale pe dinăuntru.
În schimb, Navaornis este aproape intactă, ceea ce le-a permis cercetătorilor să refacă craniul și creierul acestui specimen în trei dimensiuni. Cu toate că țesutul cranian nu a supraviețuit, craniul s-a păstrat foarte bine.
Studierea structurii creierului acestor păsări străvechi oferă informații cruciale despre evoluția și comportamentul lor.
„Am avut două puncte evoluționare – păsările antice și cele moderne – iar acum o fosilă apare dintr-o dată care este în mijlocul acelui proces și ne spune ce s-ar putea să se fi întâmplat acolo”, a explicat Navalon.
Ceea ce s-a întâmplat a fost o evoluție treptată. Până la apariția lui Navaornis, existau deja o combinație de trăsături antice și moderne. „Are caracteristice foarte avansate care credeam că aparțin exclusiv păsărilor contemporane”, a spus Navalon.
Craniul lui Navaornis iese în evidență pentru că este complet lipsit de dinți și are o structură asemănătoare cu cea a păsărilor moderne, în ciuda faptului că face parte dintr-o ramură mai veche a evoluției păsărilor.
La păsările moderne, cerebelul este de multe ori bulbucat, dar la Navaronis, el este complet plat, asemănător speciilor mai primitive. Cerebelul este esențial pentru păsări întrucât controlează zborul. S-ar putea ca Navaronis să fi avut un alt fel de mecanism de control al zborului decât păsările moderne.
„Noi încă nu înțelegem pe deplin păsările de azi și cum se reflectă schimbările din anumite părți ale creierului în abilitățile lor cognitive”, a spus Navalon.
Noua descoperire arată că adaptările moderne la nivelul scheletului și creierului păsărilor moderne nu au apărut toate dintr-o dată, ci treptat și „precum un mozaic”, potrivit lui Matteo Fabbri, biolog evoluționar de la Universitatea Johns Hopkins.
Trăsăturile moderne ale păsărilor au apărut pas cu pas, tranziția de la păsările străvechi la cele de azi fiind una complexă și neliniar.
Fabbri susține că această descoperire reprezintă un pas important înainte în domeniul evoluției păsărilor, „după două decenii în așteptarea fosilelor potrivite”.
Cu toate că este greu de prezis ce alte descoperiri vor mai putea fi făcute în locul din Brazilia unde a fost găsită fosila de Navaornis, cercetătorii sunt încrezători că acesta este doar începutul unui val de descoperiri revoluționare.