Războiul din Ucraina a intrat în ziua 178. O dronă care ar aparține armatei ucrainene a intrat se pare deliberat în acoperișul sediului flotei rusești de la Marea Neagră, care se află în Sevastopol, Crimeea, potrivit guvernatorului regiunii. De altfel, în ultima perioadă din ce în ce mai multe explozii au avut loc în puncte de logistică ale Moscovei precum și baze aeriene din sudul regiunii controlate de ruși în Ucraina dar și dincolo de frontieră, arată o analiză a Ministerului Apărării din Marea Britanie. Armata rusă și-a activat sistemele de apărare antiaeriană.
ACTUALIZARE 20:00 O rachetă rusă a lovit sâmbătă o zonă rezidențială dintr-un oraș din sudul Ucrainei, care se află nu departe de o centrală nucleară, sporind temerile în legătură cu un accident nuclear în timpul războiului din Ucraina, au declarat oficiali ucraineni, citați de Reuters.
Atacul s-a soldat cu rănirea a 12 civili. Vitali Kim, guvernatorul regiunii Mikolaiv, a declarat într-un mesaj publicat pe Telegram că patru copii se numără printre cei răniți în atacul care a avariat mai multe case private și un bloc de apartamente cu cinci etaje din orașul Voznesensk.
Orașul se află la aproximativ 30 km de centrala nucleară Pivdennoukrainsk (PNPP), a doua ca mărime din Ucraina.
Compania Energoatom, care gestionează toate cele patru centrale nucleare ucrainene, spune că atacul de la Voznesensk este „un alt act de terorism nuclear rusesc”.
„Este posibil ca această rachetă să fi fost îndreptată în mod special spre centrala nucleară de la Pivdennoukrainsk, pe care armata rusă a încercat să o captureze la începutul lunii martie”, a declarat Energoatom.
De altfel, alertele pentru atac aerian au sunat de mai multe ori sâmbătă în regiunea Mikolaiv.
Rusia nu a răspuns imediat la acuzația Energoatom.
Nu au fost raportate pagube la centrala de la Pivdennoukrainsk.
ACTUALIZARE 19:00 Ministerul rus al Apărării a acuzat sâmbătă Ucraina că la sfârșitul lunii iulie a otrăvit mai mulți soldați ruși aflați în partea controlată de Rusia a regiunii Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, relatează Reuters.
Ministerul rus al Apărării susține că mai mulți militari ruși au fost duși la un spital militar cu semne de otrăvire gravă la 31 iulie. Analizele au arătat că aveau în sânge o substanță toxică, toxina botulinică de tip B.
„Cu privire la fapta de terorism chimic - care este sancționată de regimul (președintelui ucrainean Volodymyr) Zelenskiy - Rusia pregătește dovezi care justifică rezultatele tuturor analizelor”, a precizat ministerul într-un comunicat.
Comunicatul nu precizează câți militari au avut de suferit sau care este starea lor actuală și nici care sunt „dovezile justificative”.
În replică, un consilier al ministrului de interne ucrainean a declarat că presupusa otrăvire s-ar putea să fi fost ceva pe care rușii și-a făcut-o cu mâna lor: au mâncat conserve de carne expirate. „Departamentul (Ministerul rus al Apărării) nu clarifică dacă otrăvirea ar fi putut fi cauzată de conserve de carne expirate, în care se găsește adesea toxina botulinică. Rațiile expirate au fost reclamate masiv de către forțele de ocupație încă din primele zile ale invaziei Ucrainei”, a punctat el.
Toxina botulinică de tip B este o neurotoxină care poate provoca botulism atunci când sunt consumate produse alimentare contaminate, dar în același timp, ea poate avea și utilizări medicale.
ACTUALIZARE 14:05 Două nave ce transportă cereale au părăsit portul Ciornomorsk, a anunțat sâmbătă Ministerul turc al Apărării, numărul total de nave care au plecat din porturile Ucrainei de la Marea Neagră sub un acord mediat de ONU ajungând la 27, transmite Reuters.
Zumrut Ana și MV Ocean S, care sunt autorizate să plece pe 20 august, au fost încărcate cu 6.300 de tone de ulei de floarea soarelui și respectiv 25.000 de tone de grâu, a transmis centrul comun de coordonare înființat pentru asigurarea trecerii în siguranță a navelor.
Autoritatea Portuară a Ucrainei a declarat sâmbătă că trei porturi au început să încarce alimente pe șapte nave, care ar urma să transporte 66.500 de tone de grâu, porumb și ulei de floarea soarelui către consumatori.
Citește continuarea AICI
Mai multe relatări despre o explozie în Crimeea au apărut sâmbătă dimineața, fiind vorba despre un vehicul aerian fără pilot care s-a prăbuși în sediul Flotei ruse din Marea Neagră, la Sevastopol, transmite The Guardian.
— Rob Lee (@RALee85) August 20, 2022
IZ.RU relatează pe Telegram că potrivit guvernatorului din Sevastopol, Mihail Razvojaev, o dronă a zburat în acoperișul sediului Flotei din Marea Neagră.
„Drona a fost doborâtă chiar deasupra Statului Major al flotei, a căzut pe acoperiş şi a luat foc”, a scris Razvojaiev pe contul său de Telegram. Incidentul „nu a provocat pagube majore”, nici răniţi, a adăugat el, atribuind atacul forţelor ucrainene.
Acesta este cel de-al doilea atac cu dronă împotriva Statului Major al flotei ruse la Marea Neagră, la Sevastopol, în mai puţin de o lună.
La 31 iulie, o dronă a lovit curtea Statului Major al flotei, făcând cinci răniţi printre angajaţi şi ducând la anularea tuturor festivităţilor prevăzute să aibă loc cu prilejul Zilei Flotei ruse.
Acuzată de Rusia de acel atac, Ucraina a dezminţit că ar fi fost implicată, calificând acuzaţiile drept „o provocare”, transmite Agerpres.
Noul incident are loc în contextul în care explozii şi atacuri vizând infrastructuri militare ruse se înmulţesc în Crimeea.
Joi seară, forţele ruse au doborât o dronă în apropierea unui aerodrom militar din Sevastopol.
Totodată, sistemul de apărare antiaeriană a fost activat sâmbătă la Evpatoria, în vestul Crimeii, potrivit guvernatorului peninsulei, Serghei Aksionov. Incidentul „nu a provocat pagube, nici răniţi”, a dat el asigurări pe Telegram.
Într-o nouă analiză, un oficial occidental a spus că jumătate din aviața navală de la Marea Neagră a Rusiei a fost scoasă din uz, în urma exploziilor raportate la baze aeriene, transmite Reuters.
Tass a citat un oficial local care spune că forțele antiaeriene ale Rusiei au doborât șase drone ucrainene trimise să atace orașul Nova Kahovka, la este de orașul Herson. Ucraina spune că preluarea controlului în Herson este una dintre prioritățile sale principale.
Pe de altă parte, agenţia EFE relatează că autorităţile ucrainene au informat sâmbătă că în timpul zilei de vineri şapte civili şi-au pierdut viaţa în regiunea Doneţk (est) în urma atacurilor ruse, iar 13 civili au fost răniţi.
"Rusia continuă să ucidă civili", a scris pe Telegram şeful administraţiei militare a provinciei, Pavlo Kirilenko.
"La 19 august, ruşii au ucis şapte civili rezidenţi în regiunea Doneţk: patru în Bahmut, unul în Druzba, unul în Kostiantinivka şi unul în Pivnicine. Alte 13 persoane au fost rănite", a menţionat el.
Potrivit datelor citate de ziarul Ukrainska Pravda, cu aceste decese numărul victimelor în rândul civililor din Doneţk de la începutul invaziei ruse, în februarie, se ridică la 751 de morţi şi 1.941 de răniţi.
În informarea sa zilnică, Ministerul Apărării din Marea Britanie spune că „explozii din ce în ce mai frecvente în spatele frontului rusesc probabil pune presiune pe logistica rușilor și pe bazele aeriene din sud”.
În primele zile ale războiului său împotriva Ucrainei, Rusia a cucerit o parte din sudul ucrainean, îndeosebi regiunea Herson, situată nu departe de Crimeea anexată în 2014.
În ultimele săptămâni, forţele ucrainene au trecut la ofensivă în sud, pentru a recuceri teritoriile pierdute, şi au înregistrat unele succese.
Primarii oraşelor Marsilia, Lyon, Atena, Florenţa, Helsinki, Oslo, Riga şi Tirana au vizitat vineri Kievul şi au ratificat un memorandum de înţelegere în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski „pentru o reconstrucţie durabilă a oraşelor ucrainene”, informează AFP.
Într-un comunicat de presă al oraşului Marsilia, primarul acestuia, Benoît Payan, explică că acest memorandum „intenţionează să instituie acţiuni comune şi reafirmă ambiţia de a permite, de îndată ce pacea va fi restabilită, o reabilitare rapidă, ecologică” şi „care să respecte statul de drept, precum şi drepturile civile şi sociale ale populaţiei”. Payan a făcut parte alături de ceilalţi primari din delegaţia reţelei Eurocities, „care a permis dezvoltarea acestui acord”.
Citește continuarea AICI
„The Washington Post” își continuă seria investigațiilor și dezvăluirilor despre perioada premergătoare invaziei ruse din Ucraina pe baza surselor sale din serviciile de informații. După ce zilele trecute au scris despre cum americanii au aflat încă din octombrie că Putin va invada Ucraina și au avertizat fără prea mare succes Kievul, jurnaliștii de la prestigiosul cotidian se concentrează acum, într-o nouă anchetă, asupra spionajului rusesc din Ucraina și a erorilor sale de judecată.
În ultimele zile înainte de invazia Ucrainei, serviciul de securitate al Rusiei a început să trimită instrucțiuni criptate informatorilor săi din Kiev: „Împachetați și plecați din capitală, dar să lăsați cheile de la casă”, li s-a spus colaboratorilor Kremlinului. Instrucțiunile veneau de la ofițeri superiori dintr-o unitate a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) cu un nume aparent banal - Departamentul de Informații Operaționale - dar care avea o misiune amenințătoare: să asigure decapitarea guvernului ucrainean și să vegheze la instalarea unui regim pro-rus la Kiev.
Mesajele au fost o măsură a încrederii în acest plan îndrăzneț. Potrivit oficialilor ucraineni și occidentali din domeniul securității, agenții FSB erau atât de siguri că vor controla în curând pârghiile puterii la Kiev, încât și-au petrecut ultimele zile dinaintea războiului făcând aranjamente pentru case conspirative și cazări în apartamentele informatorilor și în alte locații pregătind planificatul aflux de personal. Planurile FSB s-au prăbușit însă odată cu retragerea forțelor rusești, în primele luni ale războiului.
Citește continuarea AICI
Oleksandr locuiește în Enerhodar. Este orașul în apropierea căruia se află centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa. Oleksandr a lucrat acolo și a povestit pentru „The Guardian” cum decurge viața de zi cu zi într-un oraș care trăiește în permanență cu spaima unui accident nuclear și a bombardamentelor. La centrală se întâmplă „lucruri nebunești”, spune el.
„Mi-am dedicat viața energiei nucleare și am fost întotdeauna mândru că lucrez în acest domeniu. Pentru mulți oameni ca mine, centrala Zaporojie este mândria și destinul nostru. Există șase reactoare puternice, reprezentând aproximativ jumătate din capacitatea tuturor centralelor nucleare ucrainene și un sfert din întregul sector energetic al țării. Înainte de război, aici lucrau 11.000 de oameni.
Mai mult de 50.000 de oameni trăiesc în Enerhodar. Trăim sub ocupație de aproape șase luni. Pentru noi este o dublă ocupație - și orașul, și centrala nucleară au fost capturate”, povestește bărbatul într-un articol-mărturie publicat de „The Guardian” și semnat simplu, doar „Oleksandr”.
Citește continuarea AICI