O companie de tehnologie a obținut o investiție de 8 milioane de lire sterline pentru a produce în masă particule care pot fi „programate” să absoarbă și să stocheze gaze cu efect de seră, transmite BBC.
Promethean Particles, din Nottingham, lucrează cu structuri metal-organice (MOFs) - nanoparticule extrem de mici care au suprafețe interne extrem de mari.
O linguriță de particule super adsorbante conține o suprafață echivalentă cu două terenuri de tenis.
Compania speră să folosească noua finanțare, condusă de Mercia Ventures și Aramco Ventures, pentru a construi o fabrică de producție mai mare și pentru a-și extinde echipa.
De asemenea, urmărește să reducă prețul MOF-urilor de la zeci de mii de lire sterline la doar 25 de lire pe kilogram.
Cheia pentru reducerea prețului și creșterea producției ar fi fabricarea nanoparticulelor din metale ieftine, larg disponibile, cum ar fi zincul și magneziul.
James Stephenson, directorul executiv (CEO) al Promethean, a declarat: „MOF-urile sunt o clasă incredibilă de materiale care au demonstrat un potențial imens în numeroase aplicații”.
Suprafețele lor interne pot fi proiectate în laborator pentru a putea atrage diferite gaze.
În lumea reală, nanoparticulele pot acționa atât ca mini-bureți, cât și ca mini-site, capabile să separe și să stocheze volume mari de gaze diferite.
Aceste proprietăți ar putea fi utilizate pentru a reduce impactul climatic al producției de ciment, metale și energie, care continuă să emită cantități uriașe de gaze cu efect de seră.
Particulele MOF de la Promethean sunt deja folosite într-o unitate prototip de captare a carbonului la centrala electrică Drax din Yorkshire.
Captarea și stocarea carbonului (CCS) a fost propusă de mult timp ca fiind esențială pentru planurile naționale privind un viitor neutru în carbon.
Ideea este ca dioxidul de carbon provenit din industriile mari consumatoare de energie să fie interceptat înainte de a intra în atmosferă și apoi transportat pentru stocare permanentă în adâncul pământului.
Regatul Unit a anunțat mai multe proiecte de captare a carbonului ca parte a angajamentului său de a captura și stoca 20 până la 30 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an până în 2030.
Cu toate acestea, până acum, CCS s-a dovedit a fi costisitor și mare consumator de energie. Niciun proiect la scară largă nu este încă funcțional.
Criticii o văd ca pe o distragere periculoasă de la necesitatea reducerii rapide a emisiilor.
Potentialul MOF-urilor de a filtra mai întâi gazele cu efect de seră la sursă și apoi de a le stoca pentru transport mai facil este ceea ce a stârnit entuziasmul experților.Dar până acum, costul acestor nanoparticule a făcut ca acest lucru să fie extrem de costisitor.
Dacă MOF-urile ar putea fi produse pentru o fracțiune din prețul actual, ar putea fi o schimbare majoră pentru CCS și o veste bună pentru o planetă care se încălzește rapid.
Domnul Stephenson a spus că provocarea viitoare este ceea ce îi motivează atât pe el, cât și echipa să vină la muncă în fiecare zi.
El a spus: „Vedem, iar lumea este de acord, că este necesară captarea carbonului, fiind o parte a soluției [pentru tranziția energetică]. Tehnologiile existente de captare a carbonului au provocări semnificative în ceea ce privește energia utilizată. Suntem foarte concentrați pe misiunea pe care o avem și vedem în fiecare zi că putem face o diferență semnificativă în unele dintre aceste probleme globale”.
Selina Ambrose, manager de produs la Universitatea din Nottingham, a precizat că „există atât de multe lucruri pe care le putem face cu dezvoltarea și extinderea MOF-urilor”.
Cercetătorii și inginerii ar extinde producția și cercetarea pentru a „arăta lumii ce pot face cu adevărat MOF-urile”, a adăugat ea.