La începutul acestui an, autoritățile britanice au arestat șase bulgari acuzați de spionaj în favoarea Rusiei. Săptămâna trecută, doi dintre aceștia - Orlin Rusev și Biser Djambazov - s-au declarat vinovați în instanță, marcând un punct de cotitură în ceea ce a fost numit cazul „Celulei de spionaj”.
Detaliile activităților lor secrete, dezvăluite în fața Curții Penale Centrale din Londra, descriu o imagine îngrijorătoare a unei rețele sofisticate de spionaj care operează în întreaga Europă, scrie BulgarianMilitary.
Potrivit rapoartelor Televiziunii Naționale Bulgare [BNT] și Nova TV, grupul a vizat o bază aeriană americană din Germania, unde soldații ucraineni erau instruiți cu privire la sistemele avansate de apărare aeriană, inclusiv sistemul de rachete Patriot.
Procurorii de la Londra au dezvăluit că acești agenți bulgari pregăteau atacuri asupra personalului ucrainean în timpul sesiunilor lor de pregătire, o dezvăluire înfricoșătoare care subliniază îndrăzneala și amploarea operațiunilor lor.
„Celula de spionaj” a funcționat cu o organizare meticuloasă, potrivit dovezilor prezentate de Crown Prosecution Service. Rețeaua ar fi utilizat un arsenal de echipamente de înaltă tehnologie, inclusiv 221 de telefoane mobile, 495 de cartele SIM, 16 dispozitive radio, 11 drone și o multitudine de dispozitive de înregistrare.
Acest echipament a permis grupului să își monitorizeze țintele cu precizie, în special în timpul operațiunilor care au implicat baza aeriană Stuttgart din Germania.
Într-o astfel de operațiune, bulgarii ar fi folosit tehnologii avansate de supraveghere pentru a identifica telefoanele mobile ale militarilor ucraineni aflați în curs de instruire. După colectarea acestor date, agenții ar fi urmărit soldații înapoi în Ucraina pentru a asigura monitorizarea continuă.
În mod surprinzător, una dintre cele două femei din grup, Katrin Ivanova, ar fi fost însărcinată să conducă această operațiune complexă, demonstrând rolul său integral în eforturile rețelei.
Implicarea lui Ivanova s-a extins dincolo de supravegherea militară. Într-o altă operațiune, ea l-ar fi înregistrat pe jurnalistul de investigații Christo Grozev folosind o cameră ascunsă în ochelarii ei în timpul unui zbor spre Valencia. Grozev, un jurnalist proeminent cunoscut pentru dezvăluirea unor operațiuni importante ale serviciilor secrete ruse, a fost descris ca o altă țintă principală a grupului.
Directivele rețelei ar fi provenit de la Jan Marsalek, un om de afaceri austriac implicat în unul dintre cele mai mari scandaluri de fraudă financiară din Germania. Marsalek i-ar fi însărcinat pe Rusev și Djambazov să îl urmărească pe Grozev pentru a determina metodele acestuia de obținere a informațiilor sensibile.
Procuratura Coroanei a mai dezvăluit discuții înfricoșătoare între Rusev și Marsalek despre posibila răpire a lui Grozev în Bulgaria, un plan care, din fericire, nu s-a materializat niciodată.
Mass-media bulgară a raportat că „Celula de spionaj” a primit milioane de euro pentru a îndeplini aceste misiuni. În timp ce întreaga amploare a finanțării și a conexiunilor lor rămâne în curs de investigare, cazul a expus deja până unde sunt dispuși să meargă agenții susținuți de Rusia pentru a destabiliza interesele occidentale și a viza persoanele considerate o amenințare la adresa agendei lor.
Implicațiile cazului depășesc cu mult sala de judecată. Acesta evidențiază vulnerabilitățile infrastructurii de securitate a Europei și ridică întrebări presante cu privire la modul în care o astfel de rețea a putut funcționa în mai multe țări fără a fi detectată atât de mult timp.
Pe măsură ce vor apărea mai multe detalii, comunitatea internațională va examina, fără îndoială, rețelele care permit astfel de activități clandestine și obiectivele strategice pe care acestea le servesc.