Oficialii de la Moscova i-au avertizat pe europeni că atacurile aeriene lansate asupra capitalei Ucrainei vor fi tot mai intense, în timp ce fostul președinte rus Dmitri Medvedev a catalogat incidentul de la Galați, când o dronă a lovit un bloc de apartamente, drept un „prim avertisment”.

„Cetățeni ai țărilor UE, ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia”, a scris Medvedev pe X. „Așadar, fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul pașnic s-a încheiat.”

O analiză recent publicată în una dintre cele mai importante reviste rusești de politică externă, Russia în Global Affairs, a arătat că obiectivele de război prezentate de Putin sunt acum imposibil de atins.

Raportul este încă o dovadă a nemulțumirii unor persoane apropiate de oficialii de la Kremlin în legătură cu felul în care Putin conduce țara.

Analiza a fost scrisă de Vasili Kașin, un academician rus cu experiență, care susține că este imposibil pentru Rusia să investească mai mult în tehnologie și echipamente militare decât Ucraina, din cauza susținerii primite de Kiev din partea țărilor occidentale.

În același timp, eforturile de mobilizare ale Ucrainei se dovedesc a fi suficiente pentru a răspunde sistemului mult mai limitat de recrutări al Rusiei, potrivit lui Kașin.

„Războiul se poartă între doi adversari relativ egali. Din punct de vedere istoric, astfel de războaie au dus doar extrem de rar la distrugerea totală a uneia dintre părți”, a scris academicianul rus.

„Lichidarea regimului antirusesc” nu se poate realiza fără „ocuparea militară totală” a Ucrainei pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce pentru Rusia este imposibil, a argumentat Kașin.

Mai mulți oficiali europeni au avertizat că Rusia ar putea extinde războiul înspre alte părți din Europa pentru a încerca să schimbe soarta conflictului, acuzații pe care Putin le-a catalogat vineri drept „minciuni grosolane și obraznice”.

Oficialii ruși susțin că intensificarea atacurilor aeriene asupra Kievului este un rezultat al bombardamentului asupra unui cămin studențesc din Starobilsk, în regiunea Luhansk ocupată de ruși, în urma căruia și-au pierdut viața 21 de oameni.

Oficiali și analiști ruși și europeni au spus, însă, că Moscova se chinuie să găsească noi modalități prin care să preia din nou inițiativa pe câmpul de luptă, acolo unde forțele rusești bat în retragere în mai multe zone, după cum a transmis și serviciul britanic de informații GCHQ, avertizând că rușii vor intensifica războiul hibrid purtat împotriva Marii Britanii și a celorlalte țări europene.

În Crimeea ocupată, atacurile ucrainene au provocat o criză a combustibilului, în timp ce Rusia a lansat valuri de drone și rachete balistice și de croazieră împotriva Kievului și a altor orașe ucrainene.

„Este clar că atacurile anunțate și acțiunile recente ale Rusiei contra Kievului nu reprezintă doar o reacție la bombardamentul recent al Ucrainei împotriva unei facultăți din Luhansk”, ci este și o reacție la extinderea arealului și intensificarea atacurilor cu drone lansate de ucraineni, a explicat un academician rus care are legături apropiate cu importanți diplomați ruși.

Putin pare să creadă în continuare că forțele ruse pot ocupa și restul regiunii Donețk în doar „câteva luni” și ar vrea să repornească discuțiile de încheiere a conflictului pornind de la această presupunere.

„Nu vedem acest lucru”, a spus academicianul rus. „Luna mai s-a încheiat și este clar că, dacă nu se fac eforturi în plus, atunci nu putem vorbi decât de stagnare.”

„Avantajul armatei ruse a început să dispară”, a remarcat și cercetătoarea Tatiana Stanovaia de la Carnegie Russia Eurasia Foundation. Forțele ucrainene bombardează tot mai multe ținte din Rusia, „în timp ce Statele Unite au luat o pauză de la negocieri. Toate acestea creează senzația că lucrurile nu se mișcă în direcția pe care și-o dorește Putin.”

„Într-o mare măsură, intensificarea [atacurilor] este singurul mod de a răspunde la o situație pe care nu o poți controla.”

Această strategie reprezintă „ultima tentativă” a Kremlinului de a „ademeni Occidentul într-o capcană a negocierilor, de a fractura sprijinul pentru Ucraina și de a ne devia de la cursul nostru”, a transmis și secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, într-o postare pe X.

Un oficial european și mai mulți analiști ruși au spus că Moscova ar putea folosi amenințarea intensificării atacurilor în încercarea de a forța Statele Unite să repornească discuțiile de pace, în care Kremlinul speră că administrația Trump îl va presa pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să își retragă forțele din teritoriile fortificate din nord-vestul regiunii Donețk.

„Dar acest lucru nu se va întâmpla”, a spus Stanovaia. „Nu îmi pot imagina cum s-ar întâmpla așa ceva.”

Putin are la dispoziție foarte puține instrumente prin care să încerce să schimbe dinamica războiului din Ucraina, susține și istoricul Michael Kimmage, expert în relațiile SUA-Rusia și director al Institutului Kennan de la Washington.

„Mobilizarea involuntară i-ar oferi Rusiei un avantaj, dar ar fi extrem de nepopulară printre ruși. Armele nucleare, de orice fel, ar fi o opțiune groaznică. Folosirea lor nu ar garanta victoria și ar risca un răspuns militar aspru din partea Statelor Unite și a Europei sau ruperea relațiilor dintre Rusia și China, cel mai important aliat al său.”

Putin a intra singur într-o capcană: nu se poate retrage, pur și simplu, din Ucraina și nici nu poate accepta înghețarea actualei linii de contact întrucât reprezintă un câștig prea mic pentru a-l putea prezenta ca pe o victorie în fața multelor familii din Rusia care și-au pierdut persoanele dragi în război. Ar fi, de asemenea, o recunoaștere a inutilității fundamentale a acestui război, a mai spus Kimmage.

Ministrul rus al finanțelor, Anton Siluanov, a spus săptămâna trecută că guvernul se pregătește să reducă drastic cheltuielile bugetare în toate sectoarele în afară de apărare și ajutoare sociale. „Rezervele noastre nu sunt nelimitate”, a spus el.

„Cum o să rezolvăm această problemă?” a întrebat și Valeri Gartung, un membru al parlamentului rus din partidul pro-Kremlin Rusia Justă, referindu-se la deficitul bugetar de 11 trilioane de ruble (150 de miliarde de dolari) al Rusiei.

„Vom tipări bani? O să fie ca în 1992, când prețurile creșteau cu 30% în fiecare săptămână?” a continuat Gartung.

Unii oficiali europeni susțin că, dacă armata rusă continuă să piardă soldați în același ritm, Kremlinul ar putea fi nevoit să pornească un nou val de mobilizări după alegerile parlamentare din luna septembrie.

Alți oficiali spun că Moscova va fi forțată să pună capăt campaniei militare din Ucraina, întrucât o nouă mobilizare ar fi o decizie politică prea riscantă.

„Există un scenariu în care Rusia rămâne, pur și simplu, fără energie”, a spus Alex Younger, fostul șef al serviciului de informații externe al Marii Britaniei. În acest caz, armata rusă „nu va fi alungată de tot din Ucraina, dar activitățile ei vor deveni strategic irelevante.”