Croissant și baghetă, iată două dintre cele mai populare exporturi culinare ale Franței. Acum, brutăriile moderne rafinează rețetele tradiționale și adaugă ingrediente noi acestor produse de bază. Dar pentru unii, acest lucru iese din discuție. Brutari precum Maxime Bussy au adoptat o abordare puritană, care implică o întoarcere în timp. Urmăriți un reportaj marca "Focus Europa", un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vineri la ora 22:30 și în reluare sâmbătă, de la ora 19:30.
Maxime Bussy este cel mai fericit când își frământă aluatul. Folosește doar făină, apă și sare. În micuța sa brutărie din centrul Parisului aproape că nu există aparate. Aici, meșteșugul e tot ce contează, ca pe vremea bunicului său. Bussy onorează brutăria tradițională franceză. Chiar și uneltele bărbatului de 41 de ani sunt lucrate manual.
Maxime Bussy, brutar: "Am făcut această covată acum ceva timp. Am montat-o pe o masă de masaj, ca să pot regla înălțimea."
Francezii sunt faimoși pentru produsele lor de patiserie, cum ar fi cornurile cu unt, pain-au-chocolat și, bineînțeles, baghetele - dar Bussy le respinge pe toate. Sunt prea complicate și conțin aditivi. În schimb, tot ceea ce iese din cuptorul lui este veritabil.
Maxime Bussy, brutar: "Ar fi trebuit scoase mai devreme, sunt puțin cam uscate."
În zilele noastre, aluatul adevărat este o raritate în Franța. Dar e delicios, spune Bussy cu mândrie și nu provoacă alergii. În plus, brutarii ca el vor să revină la un stil de viață în comuniune cu natura și cu cei cu care lucrează.
Maxime Bussy, brutar: "De multe ori, în astfel de meșteșuguri, oamenii formează verigile din lanț. Îl cunosc pe morar și pe fermierul care cultivă grâul. Este în interesul nostru să avem aceste canale locale și să redescoperim adevăratul gust al lucrurilor. Asta ne hrănește la fel de mult ca pâinea."
În Paris, brutării ca cea a lui Bussy sunt încă o noutate. Dar în afara capitalei există brutari care își exersează meșteșugul la un nivel și mai de bază.
Benjamin Pelletier își cultivă singur grâul pentru pâine.
Benjamin Pelletier, brutar: "Totul este viu aici. Acestea sunt toate resturi de plante. Ideea a fost să revigorăm soiurile cultivate înainte de al Doilea Război Mondial, să oferim ceva diferit, o alternativă la toate soiurile moderne pe care le avem astăzi."
La ferma lui, brutarul nu doar cultivă, ci și macină grâul. Cunoscuți ca brutari țărani, ei reprezintă o minoritate printre cei aproximativ 35 de mii de brutari francezi. Dar metodele lor străvechi devin tot mai populare.
Benjamin Pelletier, brutar: "Aceste două mașinării sunt pietre de moară. Metodele noastre sunt foarte simple. Grânele sunt măcinate într-o singură operațiune. În morile industriale, acest lucru se întâmplă de 12 - 13 ori. Varianta noastră este una brută, foarte simplă."
Brutarii țărani reprezintă autenticitatea și calitatea vieții, motiv pentru care brutăria lui Bussy este deschisă doar 4 ore pe zi.
Clienții din cartier sunt curioși. Sunt intrigați de concept - și de pâine în egală măsură.
"E bună?"„E delicioasă!”
Brutarul Bussy nu-și propune să se îmbogățească. E mai mult decât mulțumit cu meșteșugul și viața lui.