Ziua mondială a ciocolatei este aniversată la 7 iulie: această dată indică momentul introducerii în Europa, în 1550, a băuturii pe bază de cacao. Prima Zi Mondială a ciocolatei a fost celebrată în 2009. Ciocolata se prepară din seminţele arborelui tropical Theobroma cacao. Arborele de cacao este cultivat de cel puţin trei milenii. informează Agerpres.
Cercetătorii au găsit dovezi privind alimente pe bază de cacao datând din urmă cu câteva mii de ani. Boabele de cacao ar fi fost cultivate la început de civilizaţii străvechi din America de Sud, cum ar fi aztecii şi mayaşii, notează www.worldcocoafoundation.org. De altfel, arborele de cacao este originar din bazinul Amazonului şi alte zone tropicale din America de Sud şi America Centrală.
Boabe de cacao. Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto
Cele mai vechi dovezi cunoscute cu privire la utilizarea seminţelor de cacao datează din jurul anului 1100 î.Hr., conform National Day Calendar.
Cuvântul modern „ciocolată” ar proveni de la două cuvinte ale unei limbi vorbite de azteci numită Nahuatl: „xocolatl”, care în traducere directă înseamnă „apă fierbinte” şi „cacahuatl”, care se referea la o băutură amară din cacao servită la ceremoniile religioase.
Conchistadorii spanioli ajunşi în Lumea Nouă au contribuit cu inventivitatea lor la reţeta băuturii de ciocolată adăugând zahăr şi condimente pentru a o îndulci. De aici, ciocolata a ajuns populară în rândul spaniolilor, care au păstrat secretă metoda de producţie pentru aproximativ 100 de ani.
Potrivit unei legende, când exploratorul spaniol Hernando Cortes a ajuns în Mexic în căutare de aur şi argint, conducătorul aztec Montezuma a crezut că este o divinitate reîncarnată şi l-a întâmpinat cu un banchet somptuos unde s-a servit băutură de ciocolată.
Treptat, ciocolata s-a răspândit şi în restul lumii vestice. Pe atunci consumată exclusiv sub formă de băutură, a ajuns în Franţa, apoi în Anglia, la curţile regale şi în cluburi elitiste dedicate consumului de ciocolată. Ciocolata caldă era apreciată de clasa superioară pentru gustul şi beneficiile pentru sănătate. Cu timpul, cacaua şi-a câştigat reputaţia de afrodisiac.
Ciocolata solidă a apărut pe piaţă în jurul anului 1850, când britanicul Joseph Fry a descoperit că adăugarea de unt de cacao peste praful de cacao formează o masă solidă. Câteva decenii mai târziu, la începutul secolului XX, belgianul Jean Neuhaus II a creat „pralina” - ciocolata cu un conţinut de arome diferite. Din acest moment, industria ciocolatei a explodat şi s-a răspândit în întreaga lume, potrivit istoriei prezentate de World Cocoa Foundation.
Zonele unde se cultivă arborele de cacao s-au extins dincolo de aria de origine. Cea mai mare parte din producţia de cacao a lumii provine dintr-o zonă îngustă din jurul Ecuatorului, pentru că arborii se dezvoltă bine în climatul umed tropical cu ploi regulate şi un anotimp uscat scurt.
Principalii producători din afara zonei Americii Centrale, unde piaţa este dominată de Brazilia şi Ecuador, sunt: în Africa de Vest: Ghana, cu o tradiţie în cultivare din 1879 şi de unde provine un sortiment de cacao clasat între cele mai bune din lume, Nigeria şi Cote D'Ivore; în Asia: Malaysia şi Indonezia, ţări unde se cultivă de mai puţin timp, dar care au devenit zone importante de producţie. Spre exemplu, producătorul australian de ciocolată Cadbury foloseşte ca materie primă boabe de cacao de înaltă calitate ce provin din Ghana şi Asia.
Deoarece seminţele de arbore de cacao au un gust foarte intens, amar, au nevoie de fermentaţie pentru a dezvolta aroma. Odată fermentate, procesatorii usucă, curăţă şi coc boabele. După coacere, coaja este îndepărtată pentru a produce fulgi de cacao. Fulgii de cacao sunt apoi supuşi unui proces de măcinare creând o masă de cacao, care este ciocolata pură în formă brută. Masa de cacao este de obicei lichefiată printr-un proces în urma căruia ciocolata lichidă este transformată în două componente: produse solide de cacao şi unt de cacao.
Există patru tipuri comune de ciocolată: ciocolată de gătit neîndulcită, ce conţine masă solidă de cacao şi unt de cacao în proporţii diferite; ciocolata dulce - substanţe solide de cacao, unt de cacao sau alte grăsimi şi zahăr; ciocolata cu lapte - ciocolată dulce cu lapte praf sau lapte condensat şi ciocolată albă, care conţine unt de cacao, zahăr şi lapte, dar fără substanţe solide de cacao.
Majoritatea oamenilor iubesc ciocolata. De fapt, nouă din zece oameni iubesc ciocolata şi aproximativ un miliard de oameni mănâncă ciocolată în fiecare zi, arată sursa citată. Pe lângă faptul că are un gust atât de bun, ciocolata prezintă şi câteva beneficii pentru sănătate: creşte nivelul de serotonină şi dopamină, ceea ce ajută la îmbunătăţirea stării de spirit. De asemenea, ciocolata neagră este o sursă bună de antioxidanţi şi ajută la îmbunătăţirea fluxului sanguin, la scăderea tensiunii arteriale şi la reducerea riscului de boli de inimă.