Tensiunile politice au ajuns la un nivel atât de înalt în Franța încât nici măcar demisia președintelui Emmanuel Macron, care ar declanșa un „cutremur” pe scena diplomatică a Europei, nu ar mai putea salva țara din blocajul politic în care se găsește, potrivit Politico.

Problemele Franței par să fie mult mai profunde. Macron caută deja un înlocuitor pentru premierul François Bayrou, în cazul foarte probabil în care acesta va pierde votul de încredere din parlament din cauza planurilor sale privind reducerile bugetare drastice menite să prevină o criză a datoriilor.

Chiar dacă Macron ar fi să își dea demisia, oricine i-ar lua locul s-ar confrunta cu aceleași obstacole. Timp de aproape 70 de ani, instituțiile celei de-a Cincea Republici Franceze au rezistat indiferent de câte ori au ieșit oamenii în stradă sau cât de lungi au fost grevele.

În prezent, însă, parlamentul este paralizat, discuțiile despre reducerea cheltuielilor sunt înghețate și momentul izbucnirii unor proteste în toată țara pare tot mai aproape. Piețele financiare sunt instabile, iar însuși Bayrou a avertizat că Parisul ar putea ajunge în situația Greciei, atunci când a trecut printr-o gravă criză economică, dacă nu reduce cheltuielile.

În același timp, partidele de extremă dreapta și extremă stânga din Franța, Rassemblement National al lui Marine Le Pen și La France Insoumise al lui Jean-Luc Melenchon, care controlează o treime din parlament, au cerut în mod deschis ca președintele țării să își dea demisia.

Discuția legată de plecarea lui Macron de la putere nu mai este una surprinzătoare, la ea participând acum analiști politici respectați și chiar și politicieni de centru-dreapta.

Se vorbește despre demisia lui Macron chiar și în cercurile din jurul taberei președintelui francez, potrivit lui Mathieu Gallard, un director al companiei de cercetare de piață Ipsos. „Neliniștea este reală.”

Cu toate acestea, plecarea lui Macron este puțin probabilă. Demisia lui nu ar rezolva oricum cu nimic situația complicată în care se găsește țara.

„Nu am mai văzut așa de multă incertitudine de când eram student în 1968”, a spus Eric Chaney, fost economist șef al firmei de asigurări AXA, referindu-se la protestele din mai 1968 care au paralizat Franța și au dus la schimbări sociale și politice profunde.

„Dintr-o dată, nu mai știi ce se întâmplă cu propria ta economie, propriul tău guvern”, a spus Chaney.

Politicienii din Franța nu sunt dispuși să uite de conflictele dintre partide și să rezolve problemele bugetare pentru binele țării. Atmosfera în Franța este una de necooperare, potrivit lui Gaspard Gantzer, un consilier al fostului președinte francez Francois Hollande.

„Vom continua să creștem deficitul, nu se va întâmpla nimic și situația va deveni tot mai rea”, a spus Gantzer.

Franța se îndreaptă înspre o criză în toată regula, potrivit lui Chaney. „Germania va începe să creadă că Franța este o problemă serioasă și Banca Centrală Europeană nu va putea ajuta guvernul francez să își gestioneze datoria.”