Navele de război chineze au ocolit coasta Australiei timp de mai bine de trei săptămâni, trecând la mai puțin de 200 de mile de Sydney și organizând exerciții fără precedent cu foc real la granița cu Noua Zeelandă. Exercițiile, care au avut loc fără notificare oficială, au provocat consternare profundă în ambele națiuni, scrie CNN.

Dintr-o dată, spectrul puterii militare a Chinei nu s-a mai limitat la apele îndepărtate din Marea Chinei de Sud sau din Strâmtoarea Taiwan - unde agresiunea teritorială a Chinei s-a intensificat sub conducerea liderului Xi Jinping - ci a devenit o realitate crudă care se desfășoară mult mai aproape de casă, subliniază sursa citată.

În același timp, nave de război chineze au fost observate în apropierea Vietnamului și a Taiwanului, parte a unei demonstrații de forță navală chineză în regiunea Pacificului care îi neliniștește în mod regulat pe aliații SUA.

China nu și-a cerut scuze și a insistat că respectă dreptul internațional, mass-media de stat sugerând că țările occidentale ar trebui să se obișnuiască cu prezența navelor de război chineze în apele din apropiere.

În trecut, partenerii Washingtonului au găsit alinare în legăturile lor strânse cu SUA, dar acest lucru s-a întâmplat înainte de întâlnirea explozivă a lui Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de ordinul ulterior al liderului american de a opri ajutorul acordat Ucrainei în lupta împotriva invaziei Rusiei.

Conflictul din Biroul Oval a servit la accentuarea neliniștilor în capitalele din Pacific: dacă SUA sunt dispuse să întoarcă spatele Ucrainei - recompensând efectiv agresiunea președintelui rus Vladimir Putin în Europa - ar putea face același lucru în Asia atunci când se confruntă cu un Beijing beligerant?

Îmbrățișarea Rusiei de către Trump și răceala sa față de Europa - determinată de o abordare tranzacțională pe care ministrul apărării din Singapore a comparat-o cu un „proprietar care caută chirie” - a sporit îngrijorarea în regiunea Indo-Pacific, unde multe națiuni se așteaptă ca SUA să țină sub control agresiunea chineză.

„Aceasta ridică probleme cu privire la angajamentul SUA față de securitatea regională. Și chiar dacă SUA rămân angajate, ce va cere în schimb administrația Trump?”, a declarat Collin Koh, cercetător la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam (RSIS) din Singapore.

Experții spun că este o întrebare corectă din partea aliaților care s-au bazat mult timp pe SUA pentru a oferi garanții de securitate, permițându-le să își limiteze propriile cheltuieli de apărare.

Acum ar putea fi momentul, adaugă ei, ca partenerii americani, precum Australia și Noua Zeelandă, să reexamineze bugetele și să strângă alianțele regionale cu alte țări care s-ar putea găsi expuse în timp ce Trump își urmărește mantra „America pe primul loc”.

Australia s-a asigurat că lumea este la curent cu mișcările Chinei în apele internaționale din Pacificul de Sud, emițând zilnic actualizări ale locației de pe navele și avioanele spion ale Marinei australiene.

Ministrul Apărării, Richard Marles, a declarat că datele vor fi analizate pentru a determina exact ce face China și ce mesaj intenționează să transmită.

Ambasadorul Chinei în Australia, Xiao Qian, a susținut că China nu reprezintă o amenințare pentru Australia, semnalând în același timp că ar trebui să se aștepte mai multe vizite ale navelor de război. „Ca putere majoră în această regiune... este normal ca China să își trimită navele în diferite părți ale regiunii pentru a desfășura diferite tipuri de activități”, a declarat Xiao pentru postul public de televiziune australian ABC.

De cealaltă parte a Pacificului, la Washington, Trump trimitea propriul său mesaj partenerilor americani din Europa că trebuie să sporească cheltuielile militare pentru apărarea Ucrainei.

Înainte de întâlnirea sa controversată cu Zelenski, Trump intenționase să semneze un acord privind resursele minerale cu liderul ucrainean, astfel încât SUA să poată recupera o parte din costul ajutorului acordat Ucrainei de la invazia Rusiei. Dar ceremonia de semnare a fost abandonată, Trump spunându-i lui Zelenski pe platforma sa socială Truth Social să „revină când va fi pregătit pentru pace”.

Prin tăierea ulterioară a ajutorului militar pentru Ucraina, Trump a încercat să forțeze națiunile europene bogate să își asume o mai mare parte din sarcină, spun experții.

„El crede că toate aceste țări au profitat de Statele Unite timp de o jumătate de secol”, a declarat Peter Dean, director de politică externă și apărare la Centrul de Studii privind Statele Unite de la Universitatea din Sydney.

Mișcarea a părut să aducă roade atunci când, marți, Uniunea Europeană a dezvăluit un plan care să permită statelor membre să împrumute 150 de miliarde de euro (158 de miliarde de dolari) pentru a-și spori cheltuielile de apărare și pentru a-și „intensifica masiv” sprijinul militar pentru Kiev.

Dean spune că Trump dorește un acord pentru pace în Ucraina; cu toate acestea, el ignoră îngrijorările lui Zelenski cu privire la longevitatea acestei păci fără măsuri care să îl țină în frâu pe Putin.

„Se pare că (Trump) dorește aproape pacea cu orice preț, mai degrabă decât o pace care să fie corectă și echitabilă sau o pace pe care să o păstrați”, a spus el. „Întrebarea este, cum arată înțelegerea? Și asta este ceea ce îngrijorează pe toată lumea. Cât de mult este el dispus să renunțe?”

În timp ce Trump distruge alianța transatlantică - un pilon al securității occidentale timp de decenii - administrația sa a semnalat că SUA ar trebui să încheie conflictele din alte părți pentru a se concentra pe descurajarea Chinei în Pacific.

Urgența acestui obiectiv a fost subliniată de cea mai recentă demonstrație de forță militară a Chinei.

„Este un test al hotărârii, cu siguranță”, a declarat Drew Thompson, senior fellow la RSIS în Singapore, despre exercițiile militare ale Chinei. „China (își) sculptează o sferă de influență în Pacific pentru a testa dacă țările din regiune îi vor opune rezistență.”

Chiar înainte de ciocnirea lui Trump cu Zelenski, prezența navelor de război chineze pe coasta sudică a atras atenția Australiei asupra AUKUS, acordul său de securitate de miliarde de dolari cu SUA și Regatul Unit.

Au apărut îngrijorări cu privire la posibilitatea ca acordul să reziste capriciilor Casei Albe a lui Trump când un reporter britanic l-a întrebat pe președintele american dacă el și omologul său britanic au vorbit despre AUKUS.

„Ce înseamnă asta?” a răspuns Trump. Incidentul a fost respins ulterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, ca fiind o problemă de accente. „Cred că va trebui să limităm întrebările la americani pe care îi poate înțelege”, a spus el.

Dean, de la Universitatea din Sydney, a declarat că nu este un lucru rău că Trump nu a înțeles acronimul, deoarece acordul are deja sprijinul deplin al celor mai apropiați consilieri ai săi.

Acest sprijin a fost cimentat de primul avans de 500 de milioane de dolari plătit de Australia pentru a consolida producția americană de submarine, cu acordul că unele submarine cu propulsie nucleară vor fi vândute Australiei pentru a-și spori capacitatea militară în Indo-Pacific.

Este genul de afacere pe care Trump va dori să se concentreze în viitor, a spus Dean.

„El caută să facă bani pentru Statele Unite și caută să facă afaceri mai bune. Iar AUKUS este un fel de afacere exemplară pentru ei”, a spus Dean.

„Pentru europeni, nu l-aș subestima pe Donald Trump uitându-se la asta și spunând: dacă australienii pot face asta, de ce nu puteți și voi?”

În cealaltă parte a Pacificului, aliații SUA au părut neliniștiți de scenele extraordinare din Biroul Oval.

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a adoptat luni un ton prudent, insistând că nu are „nicio intenție de a lua atitudine” atunci când a fost întrebat despre conflictul Trump-Zelenski.

Cu toate acestea, el a promis că va face tot posibilul pentru „a menține implicarea SUA și a promova unitatea” în cadrul Grupului celor Șapte națiuni - făcând aluzie la îngrijorarea crescândă cu privire la fracturarea alianței occidentale.

„Ucraina de astăzi ar putea fi Asia de Est de mâine”, a adăugat el. „De asemenea, trebuie să luăm în considerare creșterea constantă a puterii noastre de descurajare pentru a preveni războiul”.

Japonia, care are dispute teritoriale cu China în Marea Chinei de Est, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intensificarea manevrelor militare chineze în apele sale din apropiere. Anul trecut, un portavion chinez a intrat pentru prima dată în apele contigue ale Japoniei.

Coreea de Sud, un alt aliat al SUA în Asia de Est, a refuzat să comenteze întâlnirea dintre Trump și Zelenski, dar a declarat că monitorizează îndeaproape suspendarea de către SUA a ajutorului militar pentru Ucraina.

Trump a făcut apel în repetate rânduri la aliați precum Coreea de Sud să plătească mai mult pentru trupele americane staționate pe teritoriul lor. Într-un discurs adresat Congresului miercuri, el a făcut din nou o amenințare voalată, referindu-se în același timp la ceea ce a numit tarifele neloiale pe care Coreea de Sud le aplică produselor americane - ceea ce Seulul neagă.

„Acordăm atât de mult ajutor militar și în atât de multe alte moduri Coreei de Sud. Dar asta este ceea ce s-a întâmplat, acest lucru se întâmplă între prieteni și dușmani”, a spus Trump.

În Taiwan, democrația autoguvernată pe care China a jurat să o absoarbă într-o zi, ministrul Apărării, Wellington Koo, a încercat să reasigure încrederea în ciuda a ceea ce a descris drept „schimbări rapide și bizare” în peisajul internațional.

„Cred că Statele Unite nu se vor retrage din regiunea Indo-Pacifică, deoarece acestea sunt interesele lor fundamentale”, a declarat el reporterilor într-o ședință de informare marți, citând interesele comune cu Washingtonul în dezvoltarea economică, geopolitică și securitatea militară a SUA.

Dar Koo a dat, de asemenea, din cap la poziția lui Trump „America pe primul loc”. „În politica internațională, ne dăm seama, de asemenea, că nu putem vorbi doar despre valori și să nu vorbim despre interese. Desigur, Statele Unite trebuie să își prețuiască propriile interese naționale”, a adăugat el.

Experții spun că SUA au devenit frustrate că trebuie să suporte greutatea altor țări care nu reușesc să contribuie la propria apărare.

„Administrația Trump și-a exprimat clar lipsa de toleranță. Nu a avut nicio toleranță față de „free riders””, a declarat Thompson, de la RSIS din Singapore.

„Cred că țările care primesc acest mesaj cel mai clar și cel mai rapid sunt cele care vor fi partenerii buni ai Statelor Unite, pentru că nu este ca și cum SUA își abandonează aliații. Ceea ce face SUA este să acorde prioritate celor mai capabili aliați ai săi”, a declarat Thompson.