Oamenii de știință din Coreea de Sud au anunțat un nou record mondial pentru durata de timp în care au menținut temperaturi de 100 de milioane de grade Celsius - de șapte ori mai fierbinte decât miezul soarelui - în timpul unui experiment de fuziune nucleară, în ceea ce ei spun că este un pas important pentru această tehnologie energetică cu perspectivă de viitor, transmite CNN.
Prin fuziunea nucleară se încearcă reproducerea reacției care face ca Soarele și alte stele să strălucească, prin fuziunea a doi atomi pentru a elibera cantități uriașe de energie. Adesea menționată ca fiind Sfântul Graal al energiei curate, fuziunea are potențialul de a furniza energie nelimitată fără poluarea cu carbon care încălzește planeta. Dar stăpânirea procesului pe Pământ este extrem de dificilă.
Cea mai comună modalitate de a obține energie de fuziune implică un reactor în formă de covrig numit tokamak, în care tipurile de hidrogen sunt încălzite la temperaturi extraordinar de ridicate pentru a crea o plasmă.
Plasmele la temperaturi ridicate și cu densitate mare, în care reacțiile pot avea loc pentru perioade lungi de timp, sunt vitale pentru viitorul reactoarelor de fuziune nucleară, a declarat Si-Woo Yoon, directorul Centrului de cercetare KSTAR din cadrul Institutului coreean pentru energie din fuziune (KFE), care a realizat noul record.
Menținerea acestor temperaturi ridicate „nu a fost ușor de demonstrat din cauza naturii instabile a plasmei de înaltă temperatură”, a declarat el pentru CNN, motiv pentru care acest record recent este atât de important.
KSTAR, dispozitivul de cercetare în domeniul fuziunii al KFE, pe care acesta îl numește „soare artificial”, a reușit să susțină plasma cu temperaturi de 100 de milioane de grade timp de 48 de secunde, în timpul testelor dintre decembrie 2023 și februarie 2024, doborând recordul stabilit anterior într-un test de 30 de secunde care a avut loc în 2021.
Oamenii de știință de la KFE au declarat că au reușit să prelungească timpul prin modificarea procesului, inclusiv prin utilizarea tungstenului în loc de carbon în „deviatoare”, care extrag căldura și impuritățile produse de reacția de fuziune.
Obiectivul final este ca KSTAR să fie capabil să mențină temperaturi ale plasmei de 100 de milioane de grade timp de 300 de secunde până în 2026, un „punct critic” pentru a putea extinde operațiunile de fuziune, a declarat Si-Woo Yoon.
Ceea ce fac oamenii de știință din Coreea de Sud va contribui la dezvoltarea Reactorului Termonuclear Experimental Internațional din sudul Franței, cunoscut sub numele de ITER, cel mai mare tokamak din lume, care are ca scop să demonstreze fezabilitatea fuziunii.
Munca KSTAR „va fi de mare ajutor pentru a asigura la timp performanțele preconizate în funcționarea ITER și pentru a avansa comercializarea energiei din fuziune”, a declarat Si-Woo Yoon.
Acest anunț se adaugă la o serie de alte descoperiri în domeniul fuziunii nucleare.
În 2022, oamenii de știință de la Lawrence Livermore National Laboratory's National Ignition Facility din Statele Unite au făcut istorie, reușind să finalizeze cu succes o reacție de fuziune nucleară care a produs mai multă energie decât cea folosită pentru a alimenta experimentul.
În luna februarie a acestui an, oamenii de știință de lângă orașul englez Oxford au anunțat că au stabilit un record pentru producerea unei cantități de energie mai mari decât oricare alta în cadrul unei reacții de fuziune. Aceștia au produs 69 de megajouli de energie de fuziune timp de cinci secunde, ceea ce este aproximativ suficient pentru a alimenta 12.000 de case pentru aceeași perioadă de timp.
Dar comercializarea fuziunii nucleare rămâne încă departe, deoarece oamenii de știință lucrează la a rezolva ingineria complicată și dificultățile științifice.
Fuziunea nucleară „nu este încă pregătită și, prin urmare, nu ne poate ajuta acum să rezolvăm criza climatică”, a declarat Aneeqa Khan, cercetător în domeniul fuziunii nucleare la Universitatea din Manchester, Marea Britanie.
Cu toate acestea, a adăugat ea, dacă progresele continuă, fuziunea „are potențialul de a face parte dintr-un mix de energie verde în a doua jumătate a secolului”.