Săptămâna aceasta, agenția energetică a Danemarcei a autorizat Nord Stream 2 AG, compania deținută de Rusia care operează instalațiile, să înceapă lucrările de acoperire a capetelor tăiate ale celor trei conducte distruse. Acesta ar putea fi primul pas către restabilirea legăturii care, înainte de invadarea Ucrainei de către forțele lui Vladimir Putin, furniza până la 40% din gazul Germaniei, potrivit unei analize The Spectator.
Mișcarea vine la doar câteva zile după ce Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a declarat la o conferință de partid la Riesa că „vom pune Nord Stream din nou în funcțiune, puteți conta pe asta!” Weidel a promis, de asemenea, că va „demola toate turbinele eoliene” din Germania și „va restabili funcționarea centralelor nucleare”.
Dar perspectiva de a reveni la afaceri cu Rusia după încetarea focului în Ucraina, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și de a readuce Germania la dependența strategică de gazul lui Putin provoacă consternare în rândul unor membri ai UE.
La câteva zile după declarațiile lui Weidel, președintele polonez Andrzej Duda a avertizat că țări precum Germania „nu ar trebui să fie tentate” să reia aprovizionarea de la ruși pentru a-și susține economiile aflate în dificultate.
„Nu pot decât să sper că liderii europeni vor învăța lecții din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și că vor adopta o decizie de a nu restabili niciodată pomparea gazului prin această conductă”, a spus Duda, luni.
În loc să fie reparată conducta de 10 miliarde de euro, finanțată de Rusia, Duda a spus că Nord Stream ar trebui în schimb „demontată”.
„Această conductă reprezintă o amenințare foarte mare pentru Ucraina, pentru Polonia, pentru Slovacia, dar și pentru alte țări din Europa Centrală. Este o amenințare din punct de vedere energetic, din punct de vedere al armatei, dar este și o amenințare economică uriașă pentru că înseamnă o dominație a Rusiei asupra Europei.”
Cu toate acestea, pentru alegătorii germani – și părți din industria germană – pierderea de gaz rusesc ieftin a fost dezastruoasă. Dublul șoc energetic cauzat de distrugerea Nord Stream și de închiderea centralelor nucleare ale Germaniei la insistențele partenerilor verzi din coaliția de guvernare a dus la cel mai mare colaps al nivelului de trai al Germaniei de la cel de-Al Doilea Război Mondial și la o scădere a producției economice comparabilă cu cea din criza financiară din 2008.
Potrivit unei lucrări recente publicate de Forumul pentru o nouă economie, eșecul de a proteja industria germană de creșterea prețului energiei poate transforma anii 2020 într-un „deceniu pierdut pentru Germania” și poate alimenta și mai mult ascensiunea AfD.
UE însăși se luptă cu o misiune aproape imposibilă: pedepsirea economică a Rusiei și găsirea de resurse de gaze pentru a menține luminile aprinse. În ciuda limitării prețurilor la exporturile rusești de petrol, a tăierii legăturilor aviatice și bancare și a înghețării activelor statului rus, Bruxelles-ul nu a sancționat niciodată conducta Nord Stream în sine.
În ciuda a peste 500 de sancțiuni diferite împotriva Rusiei și indivizilor ruși, Europa importă de fapt mai mult gaz natural lichefiat (GNL) de la Gazprom decât înainte de război – Franța, Spania și Belgia reprezentând cea mai mare parte din cele 17 milioane de tone importate în 2024.
Și, deși tranzitul direct de gaze din Rusia prin Ucraina către Europa a fost în cele din urmă întrerupt la 1 ianuarie a acestui an, o mare parte din Balcani continuă să importe indirect gaz rusesc prin Turcia.
Agenția daneză pentru energie spune că a aprobat reparațiile pentru că este „obligată, conform dreptului internațional, să permită înființarea și funcționarea instalațiilor de conducte pe platforma continentală daneză”. Lucrările propuse vor presupune, potrivit agenției, instalarea de capace impermeabile special concepute pe cele două conducte deterioarate ale Nord Stream 1 și una dintre conductele Nord Stream 2. Acest lucru va permite conductelor inundate să fie uscate și potențial ridicate de pe fundul mării, de la 90 de metri adâncime, și reparate. Costul acestor prime reparații a fost estimat la 622 de milioane de euro, potrivit administratorului Nord Stream 2 AG, Transliq AG, cu sediul în Elveția.
Dar una dintre conductele Nord Stream 2 rămâne nedeteriorată, intactă și gata de funcționare. Deși acea conductă mai nouă nu a primit niciodată aprobarea finală de la autoritățile de reglementare germane, este încă sub presiune și ar putea, din punct de vedere tehnic, să reia pomparea imediat. Acest lucru ar furniza peste jumătate din volumul de gaz pe care Nord Stream 1 obișnuia să-l furnizeze înainte de distrugerea sa, rezolvând dintr-o lovitură criza energetică a Germaniei și a Europei. După ce se vor finaliza reparațiile celorlalte trei conducte, Europa ar putea – din punct de vedere tehnic – să-și dubleze importurile de dinainte de război de la Gazprom.
Economiile legate de importurile de GNL ar putea fi mari. Dar costul moral va fi uriaș. Viitoarea dezbatere a Europei despre reluarea dependenței de Gazprom va fi aprigă și plină de acuzații de trădare a Ucrainei. Dar opțiunea de a deschide pur și simplu robinetele de gaz este un fapt tehnic. Întrebarea este dacă viitorii factori de decizie vor putea rezista tentației, concluzionează analiza din The Spectator.