Noi metode de diagnosticare și tratare a cancerului sunt analizate de experții de la Măgurele. Cercetătorii dezvoltă o aplicație medicală pentru diagnosticarea cancerului la sân în stadii incipiente. Radiațiile mult mai scăzute în timpul mamografiei și precizia mai mare a diagnosticului sunt principalele beneficii aduse de noile tehnologii în domeniul radiologiei.

Potrivit celor mai recente date, cancerul de sân reprezintă cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din Europa. Cercetătorii români lucrează acum la o aplicație care ar putea da un diagnostic mai clar.

Nicoleta Băleanu Safca, coordonator laborator de imagistică cu raze X: Va reduce doza de radiație, ne va permite să avem o vizualizare mai bună, o diferențiere între țesuturile sănătoase și cele canceroase și vom putea aplica această tehnică și femeilor sub 40 de ani.

Proiectul amplu are trei direcții de cercetare, printre care și tratarea cancerului. Terapia cu protoni este inexistentă în spitalele din țara noastră.

Gabriel Dimofte, director medical Institutul Regional de Oncologie Iași: În România, la acest moment, nu există hadronoterapie sau protonoterapie, nu avem nicio instalație activă la acest moment în țară, iar aparatele care fac acest lucru în lumea europeană, în toată lumea sunt aparate de dimensiuni foarte mari, cu modele de radioprotecție complicate, iar acest proiect încearcă să folosească o altă tehnologie de obținere a potonilor accelerați, care ar însemna dimensiuni mai mici și eventual costuri mai mici și poate să fie disponibilă în mai multe spitale.

În România, în ultimii 12 ani, numărul deceselor provocate de cancerul la sân a crescut cu 10,7%, arată datele Eurostat.

Călin Alexandru UR - directorul proiectului Dr. Laser: Ne așteptăm ca undeva în 3-4 ani să avem un sistem prototip pe care să-l putem instala în spital și să începem să facem imagistică într-un mediu real. Nu cu pacienți, fiindcă pentru pacienți trebuie să obținem autorizații și durează foarte mult, dar pe țesuturi canceroase, rezecate de la pacienți, să comparăm metoda pe care am dezvoltat-o noi cu metodele care există astăzi în lume.

Cercetătorii spun că tehnica de diagnosticare, cercetată acum în laboratoarele din Măgurele, va fi accesibilă pacienților din România în cel mult 10 ani.