Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a vorbit joi, la Digi24, despre necesitatea ca statele europene să dezvolte o apărare comună mai ales în ceea ce privește contracararea dronelor rusești care încalcă spațiul aerian al țărilor de flancul estic al NATO și nu numai, ultimul exemplu fiind incidentul din Danemarca. Europarlamentarul a spus că o cooperare europeană este extrem de importantă. „E și momentul să facem asta, pentru că acum se decide următorul buget, în care partea de apărare va fi esențială, în care vom participa și noi, și de care vom beneficia și noi” a afirmat europarlamentarul.

„Spațiul aerian n-a fost încălcat doar în statele de pe flancul estic, ci pornind de la Danemarca în jos, adică să știe oamenii. Spațiul aerian a fost încălcat în Danemarca, în țările baltice, Polonia, România și nu numai. Singurele țări care nu au avut această situație sunt Ungaria și Slovacia care, după mine, nu este neapărat o coincidență, dacă privim politica anunțată de liderii acestor state. Și atunci, evident că este o problemă europeană majoră. Evident că Europa vrea să-și construiască un scut al dronelor, ca să nu mai ridice de la sol avioane F-16, F-35, care sunt metode foarte scumpe pentru o dronuliță, și e excesiv să faci asta pentru o dronă, care vin acum cu sutele, uitați-vă în Ucraina, că sunt zile în care rușii trimiți sute de drone”, a declarat Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European”, a declarat Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European.

„Deci, practic, pregătirea asta trebuie să o avem, indiferent ce părere avem, indiferent dacă considerăm că trebuie să ne apărăm sau nu în fața Rusiei. Eu consider că da, așa arată faptele. Și atunci, o cooperare europeană este extrem de importantă. E și momentul să facem asta, pentru că acum se decide următorul buget, în care partea de apărare va fi esențială, în care vom participa și noi, și de care vom beneficia și noi. Chiar astăzi citeam o știre că scutul de la Deveselu, de exemplu, este afectat de înghețarea bugetului SUA, deci, evident, Statele Unite sunt cel mai mare aliat al nostru, cel mai mare aliat în NATO, însă și noi trebuie să fim pregătiți, pentru că noi suntem aici pe graniță, nu sunt alte state”, a continuat acesta.

„În principiu, e foarte important să dezvoltăm acest scut al dronelor. Este foarte important să avem un buget comun de apărare, știți, noi am stat prea mult în ideea că nu ni se întâmplă nimic, că războaiele sunt undeva departe, că Putin este undeva departe, deși vedeam asasinate politice, luptă împotiva democrației, război hibrid, cum a zis președintele țării, de peste 10 ani. Nu am vrut să credem, am stat ca struții cu capul în pământ. Nu am vrut să credem că e adevărat. Ei, bine, acum cred că s-a trezit majoritatea lumii, înțelegem că este un pericol real și trebuie să reacționăm. Târziu, cum este, trebuie să reacționăm prin cooperare europeană, prin buget european, prin punerea în comun de resurse, prin construcția în comun de drone”, a completat Nicu Ștefănuță.

„Adică nu mai suntem în epoca în care doar luăm cu toptanul, nu știu, tineri, doamne ferește, la război, ci trebuie mai ales să fim pregătiți tehnologic, și până acolo să parăm aceste incursiuni. Rusia pare că este în caăutarea unei breșe, caută ceva. Și atunci, noi trebuie să parăm cu metodele cele mai eficiente, adică să fie mai ieftine, pentru că avem și problema de buget, în care oamenii spun «dar de ce să tăiem de la învățământ ca să dăm la apărare, de ce să tăiem de la sănătate să mutăm dincoace». Și atunci trebuie să avem cele două în minte - eficiența și apărarea”, a subliniat europarlamentarul.

În Copenhaga a avut loc reuniunea Comunității Politice Europene. A participat și președintele Nicușor Dan, iar România va ocupa un loc important în momentul în care se atinge tema dezinformării.

Președintele a prezentat „raportul Georgescu”., care conține informațiile Parchetului General despre momentul alegerilor prezidențiale anulate. O altă temă de discuție a fost cum reacționăm la prezența dronelor rusești în spațiul aerian NATO.

La reuniunea liderilor europeni, discuțiile s-au concentrat pe consolidarea capacităţilor de apărare comună ale UE, sprijinirea ţărilor din Europa de Est aflate la graniţa cu Rusia şi furnizarea de ajutor suplimentar Ucrainei devastate de război.