Senatoarea Nicoleta Pauliuc (PNL) a declarat marţi, în cadrul dezbaterii ”O educaţie nutriţională corectă, un viitor sănătos pentru copiii noştri”, organizată la Senat, că avem statistici îngrijorătoare. Aceasta a precizat că raportul OMS de anul trecut spune că 58% dintre adulţii români sunt supraponderali, iar un raport din 2015, că circa 25% dintre copiii români sunt supraponderali, transmite News.ro.
Senatoarea a mai arătat că este foarte bine că sunt deja introduse în şcoala românească discipline opţionale precum „Educaţie pentru sănătate” sau „Educaţie ecologică şi pentru protecţia mediului”, însă problematic este accesul real al elevilor la astfel de materii.
”Astăzi este o zi când începem o serie de dezbateri pe tema nutriţiei sau dezbateri pe care ne-am propus să le realizăm şi să le dedicăm vieţii sănătoase. În deschiderea acestei sesiuni vă invit să reflectăm puţin la definiţia pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) o dă sănătăţii. Se spune în preambulul la Constituţia OMS că sănătatea este „o stare completă de bine din punct de fizic, mintal şi social şi nu doar simpla absenţă a unei boli sau infirmităţi”. Aş vrea deci să ne gândim la ceea ce înseamnă această „stare de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social”. Ea ar trebui să includă, cu siguranţă, şi o hrană adecvată. Dar nu vorbim doar de hrana în sine, ci de toate deciziile pe care le luăm şi care ne afectează fizic”, a spus Nicoleta Pauliuc în cadrul dezbaterii.
Senatoarea a arătat că în luna aprilie a organizat în Senat o dezbatere despre alegerile conştiente pe care trebuie să le facem în viaţa noastră.
”Am vorbit atunci despre alcool, tutun, zahăr, despre impactul lor asupra stării noastre de sănătate. Astăzi, după fiecare dezbatere, pot să spun că în Parlamentul României reuşim să introducem o iniţiativă legislativă, pentru că în urma discuţiilor pe care le avem cu invitaţii noştri, de obicei, aceste dezbateri se îndreaptă către o iniţiativă legislativă. În urma acelei dezbateri, din aprilie, pe rolul Parlamentului astăzi este un proiect de lege privind prevenirea şi combaterea efectelor băuturilor energizante. Vorbim aici de interzicerea consumului de băuturi energizante de către copiii noştri de până în vârsta de 18 ani, de interzicerea comercializării lor la o distanţă de cel puţin 1 km faţă de şcoli şi interzicerea publicităţii în online a acestor categorii de băuturi”, spune Pauliuc.
Liberala a precizat că proiectul a primit vot favorabil în două Comisii, iar astăzi se dezbate în cea de-a treia Comisie raportoare.
”Vă invit să privim sănătatea din perspectiva modului în care o construim noi înşine, pas cu pas, prin deciziile bune pe care le luăm zi de zi cu privire la ceea ce mâncăm, ce bem, dar şi cu privire la confortul nostru psihic în legătură cu obiceiurile noastre alimentare. Această dezbatere are şi rolul de a trage un semnal de alarmă cu privire la sănătatea nutriţiei, în condiţiile în care avem statistici îngrijorătoare. Conform raportului OMS de anul trecut, 58% dintre adulţii români sunt supraponderali, iar conform unui raport din 2015 (fiindcă date mai recente nu avem), circa 25% dintre copiii români sunt supraponderali”, a afirmat Nicoleta Pauliuc.
”Ştim foarte bine, iar literatura de specialitate confirmă categoric: copiii fac cu precădere ceea ce văd la adulţi, nu ceea ce li se spune că e bine. Prin urmare, pentru că educaţia nutriţională începe în familie, cred că fiecare dintre noi ar trebui să se gândească, dacă e bine să avem acasă în mod constant băuturi acidulate sau dacă e bine să le avem doar din când în când, la anumite ocazii – sau poate deloc, dacă e bine să fie dulciuri la discreţie în casă – sau dacă e cazul să le cumpărăm doar uneori, dacă prăjelile sunt o prezenţă constantă în bucătăria noastră – sau dacă le rezervăm pentru unele zile din săptămână sau pentru anumite ocazii. Dacă, măcar din când în când, ţinem dietă sau ţinem post – pentru propria noastră sănătate şi ca exemplu pentru ceilalţi membri ai familiei”, a subliniat senatoarea.
”E foarte bine că sunt deja introduse în şcoala românească discipline opţionale precum „Educaţie pentru sănătate” sau „Educaţie ecologică şi pentru protecţia mediului”. Problematic aici este, evident, accesul real al elevilor la astfel de materii – iar aici reamintesc declaraţia recentă a doamnei Ligia Deca, ministrul Educaţiei, care a spus, la începutul acestei luni, că sub 10% dintre elevi studiază Educaţia pentru sănătate, din cauză că nu avem profesori care s-o predea. Mi se pare un demers crucial pentru şcoala românească să asigure formarea cadrelor didactice pentru a preda această materie, în care copiii află şi despre ceea ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă”, a afirmat aceasta.
Ea a precizat că li-ar dori să existe mai multe exemple de grădiniţe sportive, să avem mai multe clase gimnaziale cu program sportiv, să creăm o cultură mai puternică a mişcării fizice şi a sportului în învăţământul de masă. ”Încercăm împreună să găsim soluţii şi cu cât vom aduce mai mulţi la această masă, eu sunt sigură că soluţiile vor fi mult mai bune”, a mai spus Pauliuc.