Uraganul Beryl, care a lovit luni în Texas după ce a făcut ravagii în Caraibe, a fost supraalimentat de temperaturile ridicate, la un nivel „absolut nebunesc” al oceanelor, care ar putea alimenta noi furtuni violente în lunile următoare, au avertizat oamenii de știință, scrie The Guardian.

Beryl a lăsat fără energie electrică peste 2 milioane de oameni după ce a lovit în apropiere de Houston ca furtună de categoria 1 și după ce a făcut ravagii în Caraibe ca uragan de categoria 5, cu viteze ale vântului atingând 265 km/h. 11 persoane au fost ucise.

Niciodată până acum nu a mai fost un uragan din Atlantic de categoria 5 care să se producă atât de devreme ca perioadă a anului, majoritatea furtunilor majore formându-se mai aproape de luna septembrie. Beryl, însă, s-a transformat rapid dintr-o furtună minoră într-un fenomen extrem de categoria 4 în doar două zile.

Această intensificare mortală a fost ajutată de temperaturile oceanului neobișnuit de calde, spun oamenii de știință. „A fost oricum uimitor să se producă un uragan precum Beryl, dar e fără precedent să se formeze în iunie”, a spus Brian McNoldy, un cercetător în domeniul climei la Universitatea din Miami. „Este pur și simplu remarcabil să vezi temperaturile mării atât de calde.

„Nu cred că cineva s-ar aștepta să se întâmple un lucru neobișnuit ca acesta, a depășit așteptările. Cu un ocean influențat de schimbările climatice, astfel de furtuni extreme vor fi tot mai probabile”.

În timp ce temperaturile oceanelor din întreaga lume au crescut constant pe măsură ce planeta se încălzește din cauza arderii combustibililor fosili, situația climatică de anul trecut au depășit „orice grafice”, potrivit lui McNoldy. Anul trecut a fost cel mai fierbinte din punct de vedere al temperaturilor înregistrate în ocean, cu valuri de căldură resimțite în 90% din oceanele globului. Această creștere a temperaturilor s-a oprit la un moment dat, recordurile înregistrate la suprafața mării scăzând în fiecare zi timp de 12 luni la rând până în martie.

O porțiune din Atlantic care se întinde din America Centrală până în Africa, unde e principala zonă de formare a majorității uraganelor, a fost „uimitor de caldă” în ultimele săptămâni, a spus McNoldy. În locurile din nordul Atlanticului, temperaturile au fost cu până la 5°C peste normal în ultima lună.

Temperatura oceanelor din regiune atinge de obicei vârful în septembrie sau octombrie, dar căldura suplimentară a generat astfel de condiții neobișnuite, de la începutul acestui an. „În Marea Caraibelor a fost de fapt mai cald decât vârful obișnuit de la mijlocul lunii mai, ceea ce este absolut nebunesc”, a spus McNoldy. „Dacă oceanul arată deja că este vârful sezonului de uragane, vom avea vârfuri de uragane.”

Între timp, temperaturile din Golful Mexic sunt „în esență la fel de mari ca într-o cadă”, a spus Alex DaSilva, expert în studierea uraganelor la AccuWeather. „Căldura de la suprafața oceanelor se extinde la sute de metri în adânc. Apele calde acționează ca combustibilul pentru uragane”.

Temperaturile crescute persistente ale oceanelor prevestesc un sezon de uragane potențial dezastruos, Administrația Națională pentru Oceane și Atmosfere prognozând opt până la 13 uragane până în noiembrie, în creștere față de cele șapte obișnuite. Debutul condițiilor climatice periodice La Niña ar putea favoriza și mai mult astfel de furtuni. „Beryl este un semn îngrijorător pentru restul sezonului”, a spus McNoldy. „Nu va fi ultima dintre aceste furtuni.”

În timp ce schimbările climatice nu cresc neapărat numărul total de uragane, oamenii de știință au găsit dovezi că furtunile devin acum mai puternice.

Creșterea temperaturii oceanelor reprezintă noi amenințări în ceea ce privește uraganele dăunătoare – unii oameni de știință au cerut adăugarea unei noi clasificări de „categoria 6” la furtunile de peste 300 de km/oră. Oceanele absorb cantități mari de emisii și căldură create de om, ceea ce protejează oamenii de pe uscat de creșteri și mai grave ale temperaturii, dar afectează viața marină.