Rusia și China și-au intensificat activitatea militară în Arctica, în timp ce statele NATO din regiune raportează mai multe acte de sabotaj pe liniile energetice și de comunicații. Președintele Donald Trump a reînviat recent pretențiile SUA asupra Groenlandei. Și, între timp, conflictul din Ucraina a arătat că dronele pot oferi informații critice și capabilități de lovitură pe câmpul de luptă. Iată principalele puncte care arată vulnerabilitățile Alianței Nord-Atlantice în contextul complicat din această regiune cu frig extrem, scrie Reuters.

În 2023, Mads Petersen, proprietarul startup-ului din Groenlanda Arctic Unmanned, a stat într-o mașină pentru a se încălzi în timp ce testa o dronă mică la minus 43 de grade Celsius. Frigul a consumat rapid puterea dronei. „Bateria a rezistat doar trei minute”, a spus el. Guvernele din nordul îndepărtat al lumii încearcă să depășească astfel de provocări, deoarece regiunea intră din ce în ce mai mult în centrul atenției geopolitice.

Statele Unite, care consideră Arctica ca fiind crucială pentru apărarea teritorială și sistemul său de avertizare timpurie împotriva atacurilor nucleare, au declarat într-un document strategic din iulie că se vor concentra pe tehnologia fără echipaj pentru a contracara colaborarea chinezo-ruse acolo. Avioane rusești și chineze au zburat împreună în largul coastei Alaska în iulie, iar navele lor de pază de coastă au navigat împreună prin strâmtoarea Bering în octombrie.

Dar dronele, indiferent dacă sunt multicoptere sau modele cu aripi fixe, sunt vulnerabile. Doar cele mai mari modele, cu rază lungă de acțiune, au suficientă putere pentru sistemele antigivrare precum cele folosite de aeronave. Frigul, ceața, ploaia sau zăpada pot provoca o defecțiune sau un accident.

În condițiile în care țările își sporesc cheltuielile militare, un sondaj Reuters în rândul a 14 companii și șase ministere de apărare și forțe armate din nordul Europei și Americii arată că industria lucrează accelerat pentru a cumpăra sau dezvolta drone care pot rezista în condiții severe de frig și urgența crescândă în rândul statelor NATO de a le achiziționa.

„Toți trebuie să ajungem din urmă Ucraina și Rusia”, a declarat generalul maior Lars Lervik, șeful Armatei Norvegiene. Nu sunt disponibile public date globale despre flotele de drone militare ale statelor, dar Lervik a spus că războiul din Ucraina a oferit Moscovei și Kievului o experiență valoroasă în domeniul tehnologiei dronelor, care țărilor NATO le lipsește.

Rusia, a cărei armată a început să construiască o flotă de drone în Arctica în 2014, a preluat conducerea timpurie în cursa pentru controlul Rutei Mării Nordului, o trecere între Europa și Asia de-a lungul coastei de nord a Rusiei, a declarat James Patton Rogers, expert în drone la Universitatea Cornell și consilier politic ONU și NATO.

Zala Aero din Rusia, parte a Grupului Kalashnikov, oferă deja drone proiectate pentru condiții extreme arctice, iar Rusia a mai spus că drona de luptă S-70 Okhotnik cu rază lungă de acțiune poate funcționa la minus 12 Celsius și va fi desfășurată acolo.

„Ne îndreptăm către un punct în care Rusia nu va avea numai sisteme de drone de supraveghere neînarmate de-a lungul Rutei Mării Nordului, ci și sisteme potențial armate care patrulează constant acele zone”, a spus Rogers.

El a spus că NATO a întârziat să conceapă un răspuns coerent. NATO a declarat că și-a consolidat prezența în Arctica și a înființat un nou Comandament pentru a menține liniile Atlanticului libere și sigure. Administrația Trump nu a răspuns la o solicitare de comentarii în acest sens, dar a spus într-un e-mail că SUA vor continua să acorde prioritate securității în emisfera vestică și prezenței acesteia în Arctica.

SUA au investit deja masiv în drone cu rază lungă de acțiune pentru a monitoriza și a culege informații în timp real din Arctica, o regiune vastă în care acoperirea radarului și a satelitului este limitată. Acestea pot opera la altitudini mai mici pentru supraveghere, dar dacă o fac, se confruntă cu același risc de înghețare ca și modelele mai mici. Riscul pentru drone este cel mai mare la temperaturi de între 8 grade și minus 10 grade Celsius, potrivit piloților și experților de drone. Un strat subțire de gheață se formează pe elice și aripi și distruge aerodinamica.

Modelele rezistente la intemperii nu sunt singura soluție. Departamentul Apărării al SUA a anunțat că va cumpăra zeci de mii de drone ieftine cu un brief kamikaze, ca parte a unui program început în 2023, care se va concentra pe Indo-Pacific. Nu a răspuns la întrebarea dacă ar putea risca să polueze Arctica cu resturi de drone. „Uneori este de fapt mai ieftin să construim ceva super ieftin unde și astfel nu ne interesează dacă pierdem unele unități”, a spus Gregory Falco, șeful Aerospace Adversary Lab, un centru de cercetare din SUA care proiectează capacități defensive și ofensive pentru Departamentul Apărării.

Ministerul Climei din Norvegia a declarat că pierderea dronelor în Arctica ar fi dăunătoare într-o regiune „deosebit de vulnerabilă”. Din această lună, a interzis majoritatea utilizării dronelor în mare parte din arhipelagul Svalbard.

Și Ministerul Apărării din Suedia a spus că războiul în sine este distructiv pentru mediu; o capacitate credibilă de apărare care previne conflictele prin descurajare „este, în cele din urmă, mai bună pentru mediu decât a face față devastării războiului”.

Cele mai ieftine drone mici folosite pentru recunoașterea tactică de bază costă de la 3.000 USD până la aproximativ 35.000 USD, potrivit experților. Modelele mai mari sunt mai robuste, dar mai scumpe. Dronele tactice de dimensiuni medii, care zboară în mod normal pe o rază de până la 200 km costă între 250.000 și 5 milioane de dolari. Dronele mari, fără pilot, cu rază lungă de acțiune, care funcționează ca avioanele, pot costa mai mult de 200 de milioane de dolari fiecare.

Multe dintre modelele mai ieftine pot fi cumpărate de pe piața liberă, dar conflictul din Ucraina și-a demonstrat limitele. Statele NATO caută să le testeze mai mult în Arctica, a spus expertul în drone Rogers, care acționează ca consilier politic al alianței.

În nordul Europei, noul membru NATO, Finlanda, a fost vârf de lance, folosind drone pentru a patrula granița cu Rusia, ca parte a unui „zid de drone” propus, menit să protejeze flancul nord-estic al NATO.

Finlanda a adăugat, în 2023, 2.000 de drone mici flotei armatei sale de aproximativ 250 de drone mai vechi. Acestea pot, potrivit producătorului lor francez Parrot, să zboare la minus 36 de grade Celsius. Au fost folosite în exercițiile de iarnă din nord, spune armata finlandeză.

Alte țări care au teritorii în regiune fac planuri pentru achiziționarea de drone rezistente la frig, bugetând zeci sau sute de milioane de dolari. Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei, care este responsabil cu securitatea în Groenlanda și în împrejurimi, nu are drone. Copenhaga a alocat anul trecut 2,7 miliarde de coroane daneze (381 de milioane de dolari) pentru două modele cu rază lungă de acțiune pentru a opera în Arctica și săptămâna aceasta a anunțat că va cumpăra alte două drone. De asemenea, țara a rezervat 60 de milioane de coroane pentru modele mai mici, dar nu a oferit alte detalii.

Canada cumpără 24 de drone de dimensiuni medii capabile de iarnă și 40 de mici pentru marina sa, au anunțat Forțele Armate Canadiene într-un e-mail. Forțele sale operează în prezent în jur de 150 de drone de dimensiuni mici și mijlocii mai vechi.

Norvegia, care face monitorizare NATO pe o zonă vastă de 2 milioane de km pătrați din Atlanticul de Nord, folosită de submarinele nucleare ale Flotei de Nord ruse, spune că va investi în drone de supraveghere cu rază lungă de acțiune pentru o bază arctică aflată în plan. De asemenea, intenționează să cumpere altele rezistente la intemperii în valoare de 25-40 de milioane de dolari pentru armata sa până în 2030, conform planului său de achiziții pentru 2023-2030. Ministerul Apărării a refuzat alte comentarii. Suedia a declarat că intenționează să extindă capacitățile în zonă ca parte a unei creșteri rapide a cheltuielilor pentru apărare, fără a oferi detalii.

„Războiul va deveni mult mai rapid în viitor”, a spus Mike Fabey, editor american la Janes Fighting Ships. „Dronele vă oferă această capacitate de a înțelege situația mai rapid, într-un moment în care nu va fi vorba de secunde, ci de nanosecunde”.

Modelul rezistent la intemperii pe care l-a cumpărat Finlanda poate fi achiziționat pe piața liberă pentru aproximativ 9.000 de dolari. A fost proiectat pentru armata SUA și fabricat în Statele Unite de Parrot SA, cotată la Paris, care este deținută în majoritate de CEO-ul Henri Seydoux. Parrot spune pe site-ul său că a vândut modele în 19 țări, inclusiv Suedia și Norvegia, dar nu a răspuns solicitărilor de comentarii suplimentare.

Dincolo de aceasta, guvernele și marile firme aerospațiale se îndreaptă în principal către startup-uri și companii mici pentru soluții inovatoare, a declarat pentru Reuters Stacy Cummings, șeful agenției de sprijin și achiziții NATO. NATO va organiza o sesiune anul acesta pentru a reuni guvernele și companiile.

Producătorii de drone multicopter de dimensiuni mici și mijlocii experimentează cu formele de lame: de exemplu, elice care se rotesc atât de repede încât zăpada sau gheața se transformă instantaneu în gaz. Este mai ușor să eviți vremea rea cu drone mai mici, deoarece acestea nu zboară foarte departe, spun experții. Modelele mai mari au aripi fixe, ceea ce face mai greu să se evite problemele cauzate de ploaie și zăpadă.

„Există cu siguranță unele provocări, în special în ceea ce privește condițiile de umiditate și înghețare, precum și unele dintre componentele electronice pe măsură ce se răcesc”, a declarat pentru Reuters Alex Larade, un locotenent canadian care servește în unitatea de artilerie a brigăzii multinaționale a NATO din Letonia, în timpul unui exercițiu cu o dronă Blackjack cu aripă fixă într-un câmp noroios din Adazi, Letonia, în noiembrie.

„În acest moment, nu am avut experiență în Arctica pentru a vedea cu adevărat cât de departe putem împinge vehiculul aerian”, a spus el. Boeing, care a produs aeronava, a declarat că drona nu a fost evaluată pentru condiții de gheață, dar colaborează cu start-up-ul norvegian Ubiq Aerospace pentru ao optimiza. O abordare pe care Ubiq o testează este de a adăuga o plasă de compozit din fibră de carbon care poate fi pornită pentru a conduce suficientă căldură către aripă pentru a topi orice tip de gheață care se formează.

Ubiq a declarat că a semnat recent contracte pentru a oferi protecție antigivrare pentru dronele cu Boeing și Lockheed Martin în valoare de peste 5 milioane de dolari și are oferte pentru produse de drone antigivrare cu forțele armate norvegiene și companiile din industria de apărare din SUA Textron și Northrop Grumman.Compania finlandeză Nordic Drones folosește, de asemenea, un sistem automatizat care ajută nava să detecteze – și să evite – zonele cu ceață sau zăpadă. Compania respectivă a fost cumpărată anul trecut de Patria, un joint venture finlandez-norvegian în care statul finlandez deține majoritatea.