Muzeul Naţional Brukenthal va fi închis săptămâna aceasta, de luni până vineri, într-o campanie numită „Şi tu ai fost jefuit! Muzeele contează!”, prin care atrage atenţia asupra protejării patrimoniului cultural naţional, informează instituția într-un comunicat de presă.
„Şi tu ai fost jefuit! Muzeele contează! O campanie a Muzeului Naţional Brukenthal pentru susţinerea muzeelor şi angajaţilor acestora, de conştientizare şi atenţionare cu privire la protejarea patrimoniului cultural naţional! Între 27 ianuarie şi 31 ianuarie 2025, conducerea Muzeului Naţional Brukenthal a luat hotărârea închiderii sediilor instituţiei”, se spune în comunicat.
În această perioadă va fi desfăşurată o campanie pentru susţinerea muzeelor şi angajaţilor acestora, de conştientizare şi atenţionare cu privire la protejarea patrimoniului cultural naţional.
„Muzeul va găzdui o serie de discuţii focalizate pe problemele de securitate şi siguranţă a patrimoniului; totodată, vom realiza informări în mediul online şi prin distribuire de pliante în susţinerea unui proces de conştientizare a publicului asupra importanţei patrimoniului cultural şi a importanţei muzeelor care depozitează, conservă, restaurează, cercetează, expun şi promovează piesele deţinute", se arată în comunicat.
Deschis în 1817, Muzeul Naţional Brukenthal este cea mai veche instituţie muzeală din România, având cea mai importantă colecţie de artă europeană; de asemenea, muzeul are cea mai vastă colecţie din ţară, peste 1,6 milioane de piese, şi administrează atât piese ale statului român, cât şi piese ale Parohiei Evanghelice CA din Sibiu, retrocedate în anul 2005 şi aflate în comodat în cadrul instituţiei muzeale.
În medie, doar 10% dintre lucrările de artă furate au şansa de a fi recuperate, spun cei de la Muzeul Naţional Brukenthal.
„Furată din Luvru în 1911, Mona Lisa a fost recuperată în 1914; picturi de Vermeer, Rembrandt şi Degas, aflate între cele 13 lucrări furate în 1990 din Muzeul Isabella Stewart Gardner în Boston, nu au fost recuperate până în prezent. Muzeul Naţional Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968, când au fost furate 8 tablouri dintre care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziţiei realizată despre acest eveniment, am tras mai multe semnale de alarmă”, se precizează în comunicatul de presă.
Jaful celor patru piese din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României nu este singurul din ultimii ani, atât în Olanda, cât şi în Europa. „Este o realitate care ar trebui să ne conştientizeze mai mult şi pe noi, cei din România, în ceea ce priveşte siguranţa şi protejarea patrimoniului cultural naţional”, arată comunicatul Muzeului Brukenthal.
Conducerea instituției subliniază că a „atras atenţia decidenţilor politici că Muzeele sunt importante nu doar pentru serviciile culturale oferite publicului, expoziţii, evenimente etc., cât mai ales prin patrimoniului cultural naţional deţinut”.
Iată câteva dintre problemele semnalate:
„Decidenţii politici trebuie să înţeleagă că nu vorbim despre colecţii private, ci despre mărturii ale existenţei noastre pe acest pământ. Vorbim despre patrimoniul naţional, istoria şi mândria ţării noastre!”, se subliniază în comunicatul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.
Furtul din muzeul din Olanda „trebuie să ne responsabilizeze şi să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puşi în situaţia ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus şi să nu mai fie prezentat în alte locuri, în ţară şi străinătate”, consideră managerul Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Chituţă.
Citește și Presa olandeză scrie despre importanţa pentru români a obiectelor furate: Este devastator. Orice copil din România învaţă la şcoală
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unui „incident deosebit de grav”, a anunţat Ministerul Culturii.
Potrivit informaţiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents şi autorităţile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii.