Mpox a circulat timp de cinci ani înainte de explozia globală din 2022, arată cercetările. Descoperirea transmiterii ascunse a bolii cunoscute anterior ca variola maimuțelor a generat apeluri pentru o supraveghere îmbunătățită a virusului MPXV, transmite The Guardian.
Boala cunoscută anterior sub numele de variola maimuțelor, care s-a răspândit în întreaga lume într-un focar fără precedent în 2022, a circulat la oameni de mai bine de cinci ani înainte ca explozia de cazuri să declanșeze o urgență de sănătate publică la nivel mondial, spun cercetătorii.
Descoperirea transmisiei de lungă durată, ascunsă, între oameni, a dus la apeluri pentru o supraveghere globală îmbunătățită a virusului MPXV pentru a elimina boala, redenumită mpox anul trecut, la oameni și pentru a preveni reapariția acesteia.
„Orice focar nou sau în curs de dezvoltare poate avea potențialul de a se extinde la nivel global”, a spus dr. Áine O’Toole, biolog evoluționist la Universitatea din Edinburgh, care a studiat evoluția virusului. „Trebuie să ne concentrăm pe detectarea focarelor chiar și atunci când numărul de cazuri este scăzut și să găsim o modalitate de a-l elimina înainte de a se stabili în populația umană.”
Mpox a fost descoperit pentru prima dată în anii 1950, când focarele bolii au lovit maimuțele ținute în laboratoare pentru cercetare. Primul caz uman a fost înregistrat în 1970 în Republica Democratică Congo (RDC). Cazurile sporadice din următorii 50 de ani au fost în mare parte în Congo și Nigeria.
Înainte de 2020, cele mai multe infecții umane cu mpox erau puse pe seama contactului cu rozătoarele care pot transporta virusul în țările în care boala este endemică. În rarele ocazii în care oamenii au transmis infecția, cei afectați erau de obicei membri ai familiei care trăiau sub același acoperiș.
Totuși, focarul global de mpox a fost diferit. Scriind în revista Science, O’Toole și colegii ei descriu modul în care virușii colectați de la pacienți în 2022 au purtat mult mai multe mutații decât se aștepta. Se așteaptă ca virusul mpox să preia o mutație la fiecare trei ani, dar în comparație cu virusul colectat în Nigeria în 2018, mpox-ul de la pacienți în 2022 a avut 42 de mutații.
O privire mai atentă a relevat că majoritatea mutațiilor au fost cauzate de lupte cu sistemul imunitar uman, în special o enzimă antivirală numită apobec3. Descoperirea spune că sistemul imunitar uman conduce evoluția virusului, marcând trecerea la răspândirea sa susținută la om. Pe baza ratei mutațiilor, oamenii de știință estimează că mpox-ul circulă la oameni cel puțin din 2016.
Focarul global de mpox a fost determinat de o filiație numită B.1, iar cazurile au fost în scădere în urma recomandărilor de sănătate publică și a programelor de vaccinare care vizează în mare parte bărbații care întrețin sex cu bărbați, care au reprezentat marea majoritate a cazurilor. Dar cercetătorii subliniază că țări precum Marea Britanie, SUA, Portugalia, India și Thailanda continuă să raporteze alte filiații ale virusului, aproape toate din Nigeria, sugerând că epidemia umană care a declanșat focarul din 2022 continuă „neîncetat”.
Dr. Emma Hodcroft, investigator principal la Institutul Elvețian de Sănătate Tropicală și Publică, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că circulația virusului la oameni cu mult înainte de 2022 a creat probabil stadiul pentru ca virusul să poată provoca un focar global.
„Știind [că virusul] a circulat și încă circulă în mod susținut la oameni, schimbă modul în care ar trebui să abordăm strategiile de prevenire și eradicare și servește drept memento că schimbările nedetectate în comportamentul viral pot duce la modificări ulterioare ale virulenței sau transmisibilitate care reprezintă o amenințare mai mare”, a spus Hodrcroft pentru The Guardian. „Pentru a menține cu adevărat acești viruși pe radar la nivel global, trebuie să continuăm să cerem instruire, finanțare și distribuție mai echitabilă a echipamentelor.”