Când a aprobat redeschiderea rutelor maritime în Marea Roșie și bombardarea puternică a grupării Houthi pentru a o distruge, președintele Trump a cerut să vadă rezultate importante în termen de 30 de zile, relatează The New York Times. După 31 de zile, președintele american, mereu la curent cu întârzierile în acțiunile din Orientul Mijlociu, a cerut un raport cu progresele făcute de armata apericană în operațiunile pornite în urmă cu două luni.

Dar rezultatele nu au fost cele așteptate de Trump, Statele Unite nici măcar nu au reușit să-și impună supremația aeriană asupra zonelor controlate de militanții houthi. În schimb, ceea ce iese la iveală după 30 de zile de atacuri împotriva grupării yemenite este doar o altă angajare militară costisitoare, și neconcludentă, în regiune.

Grupările houthi au doborât mai multe drone americane MQ-9 Reaper și au continuat să tragă asupra navelor militare din Marea Roșie, inclusiv asupra unui portavion american. Iar atacurile americane au avut un cost de aproximativ un miliard de dolari numai în prima lună.

Iar dacă asta nu era suficient, nu a ajutat nici faptul că două avioane F/A-18 Super Hornet, în valoare de 67 de milioane de dolari, de pe portavionul Harry Truman, s-au prăbușit accidental de pe navă în mare.

Iar Trump a început să se sature.

Steve Witkoff, trimisul său pentru Orientul Mijlociu, a relatat că oficialii din Oman au sugerat ceva ceea ce ar putea fi o ofertă perfectă pentru Trump - Statele Unite să oprească bombardamentele, iar milițiile houthi nu ar mai ataca navele americane din Marea Roșie, dar fără niciun acord cu privire la transportul maritim care are legături cu Israelul.

La data de 5 mai, oficialii Comandamentului Central al SUA au primit brusc un ordin de la Casa Albă pentru a „întrerupe” operațiunile ofensive.

Anunțând încetarea ostilităților, președintele a părut aproape admirativ față de gruparea islamistă, în ciuda faptului că anterior promisese că o va „anihila complet”.

„I-am lovit foarte tare și au avut o mare capacitate de a rezista atacurilor”, a spus Trump. „Ai putea spune că a fost mult curaj acolo”. El a adăugat că „ne-au dat cuvântul că nu vor mai trage în nave, și apreciem acest lucru”.

Rămâne de văzut dacă acest lucru se va dovedi adevărat. Rebelii houthi au lansat vineri o rachetă balistică asupra Israelului, declanșând sirenele de raid aerian care au alungat oamenii de pe plajele din Tel Aviv. Racheta a fost interceptată de apărarea aeriană israeliană.

Asumarea bruscă a victoriei asupra militanților islamiști demonstrează cum unii membri ai echipei de securitate națională a președintelui au subestimat un grup cunoscut pentru rezistența sa.

Generalul Michael E. Kurilla, șeful Comandamentului Central, a insistat asupra unei campanii intense, pe care secretarul apărării și consilierul pentru securitate națională au susținut-o inițial, potrivit mai multor oficiali aflați la curent cu discuțiile. Însă houthi și-au consolidat multe dintre buncărele și depozitele de arme pe parcursul bombardamentelor americane intense.

În mod semnificativ, apropiații lui Trump au apreciat greșit și toleranța șefului lor față de conflictele militare din regiune, pe care acesta o vizitează săptămâna aceasta, cu opriri în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Trump nu a acceptat niciodată conflictele militare de lungă durată din Orientul Mijlociu, și și-a petrecut primul mandat încercând să aducă acasă trupele din Siria, Afganistan și Irak.

Mai mult, noul președinte al Statului Major Interarme al lui Trump, generalul Dan Caine, era îngrijorat că o campanie extinsă împotriva rebelilor houthi ar epuiza resursele militare din regiunea Asia-Pacific. Predecesorul său, generalul Charles Q. Brown Jr., împărtășea și el această opinie, înainte de a fi demis în februarie.

Până pe 5 mai, Trump era gata să meargă mai departe, conform unor foști și actuali oficiali care aveau cunoștință despre discuțiile din cercul de securitate națională al președintelui. Aceștia au vorbit sub condiția anonimatului pentru a descrie discuțiile interne.

„Le respectăm angajamentul și cuvântul dat”, a declarat Trump într-un discurs rostit miercuri la Casa Albă.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a declarat pentru The New York Times că „președintele Trump a reușit să obțină un armistițiu, ceea ce reprezintă o altă înțelegere bună pentru America și securitatea noastră”. Ea a adăugat că armata americană a efectuat peste 1.100 de atacuri, în care a ucis sute de luptători houthi și a distrus un număr important de arme, precum și echipament.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a afirmat că operațiunea a fost întotdeauna menită să fie una limitată. „Fiecare aspect al campaniei a fost coordonat la cele mai înalte niveluri ale conducerii civile și militare”, a spus el.

Un fost oficial de rang înalt, familiarizat cu discuțiile despre Yemen, a fost de partea lui Michael Waltz, fostul consilier pe probleme de securitate națională al lui Trump, spunând că acesta și-a asumat un rol de coordonator și nu a promovat nicio politică dincolo de dorința de a vedea îndeplinit obiectivul președintelui.

Generalul Kurilla îi urmărea pe houthi din noiembrie 2023, când grupul a început să atace navele care treceau prin Marea Roșie într-o acțiune de pedepsire a Israelului ca urmare a invaziei din Gaza.

Însă președintele Biden credea că implicarea luptătorilor houthi într-un conflict dur și prelungit le-ar ridica acestora statutul pe scena mondială. În schimb, el a autorizat lovituri punctuale împotriva grupului yemenit. Dar acest lucru nu a reușit să-i oprească pe houthi.

Acum generalul Kurilla are un nou comandant suprem.

El a propus o campanie de opt până la zece luni în care avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene și Marinei să distrugă sistemele de apărare anti-aeriană ale houthi. Apoi, a spus el, forțele americane vor organiza asasinate țintite după modelul recentei operațiuni a Israelului împotriva Hezbollah, au declarat trei oficiali americani.

Oficialii saudiți au susținut planul generalului Kurilla și au furnizat o listă cu 12 lideri houthi de rang înalt, ale căror decese, au spus ei, ar paraliza mișcarea. Însă Emiratele Arabe Unite, un alt aliat puternic al SUA în regiune, nu erau atât de sigure. Houthi au rezistat anilor de bombardamente din partea saudiților și Emiratelor.

Până la începutul lunii martie, Trump aprobase o parte din planul generalului Kurilla, respectiv atacuri aeriene împotriva sistemelor de apărare aeriană și atacuri împotriva liderilor grupării. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a numit campania Operațiunea Rough Rider. La un moment dat, campania generalului Kurilla, care trebuia să dureze între opt și zece luni, a avut la dispoziție doar 30 de zile pentru a oferi rezultate.

În primele 30 de zile, houthi au doborât șapte drone americane MQ-9 (în jur de 30 de milioane de dolari fiecare), împiedicând capacitatea Comandamentului Central de a urmări și ataca gruparea militantă. Mai multe avioane americane F-16 și un avion de vânătoare F-35 au fost aproape lovite de apărarea aeriană Houthi, ceea ce face ca posibilitatea unor victime americane să fie reală, au declarat mai mulți oficiali americani.

Această posibilitate a devenit realitate când doi piloți și un membru al echipajului de pe puntea de zbor au fost răniți în cele două episoade care au implicat avioanele F/A-18 Super Hornet, care au căzut în Marea Roșie de pe portavionul Harry S. Truman, la un interval de 10 zile unul de celălalt.

În acest timp, mai mulți membri ai echipei de securitate națională a lui Trump se luptau cu dezvăluirile conform cărora Hegseth ar fi pus în pericol viața piloților americani prin publicarea planurilor operaționale ale atacurilor într-un chat, pe aplicația Signal. Waltz inițiase conversația și, fără să vrea, inclusese și un jurnalist.

Atacurile americane au lovit peste 1.000 de ținte, inclusiv multiple instalații de comandă și control, sisteme de apărare aeriană, instalații de fabricare a armelor și depozite de armament, a raportat Pentagonul. În plus, peste 10 lideri houthi de rang înalt au fost uciși, a declarat armata.

Dar costul operațiunii a fost uimitor. Oficialii au recunoscut în privat că Pentagonul a desfășurat în Orientul Mijlociu două portavioane, bombardiere B-2 suplimentare și avioane de vânătoare, precum și sisteme de apărare aeriană Patriot și THAAD. Oficialii au declarat că până la sfârșitul primelor 30 de zile ale campaniei, costul depășise 1 miliard de dolari.

S-a folosit atât de multă muniție de precizie, în special muniție avansată cu rază lungă de acțiune, încât cei care administrau stocurile Pentagonului erau din ce în ce mai îngrijorați de subțierea lor, și de implicațiile oricărei situații în care Statele Unite ar fi trebuit să respingă, de exemplu, o tentativă de invazie a Taiwanului de către China.

Și, în tot acest timp, militanții houthi continuau să tragă asupra navelor și dronelor, să-și fortifice buncărele și să mute depozitele de arme în subteran.

Casa Albă a început să facă presiuni asupra Comandamentului Central pentru a prezenta rapoarte pozitive ale campaniei. Comandamentul a răspuns furnizând date care arătau numărul de muniții folosite. Comunitatea de informații a declarat că a existat o „oarecare degradare” a capacității rebelilor houthi, dar a susținut că gruparea s-ar putea reface cu ușurință, au declarat oficialii.

Înalți oficiali din domeniul securității naționale au luat în considerare două căi. Ar putea intensifica operațiunile pentru încă o lună și apoi să încerce reluarea rutelor de transport în Marea Roșie folosind două grupuri de portavioane, Carl Vinson și Truman. Dacă houthi nu ar mai trage asupra navelor, administrația Trump ar declara victoria.

Sau, au spus oficialii, campania ar putea fi extinsă pentru a oferi forțelor guvernamentale yemenite timp să reia o acțiune de alungare a rebelilor din capitală și din porturile cheie.

La sfârșitul lunii aprilie, Hegseth a organizat o teleconferință cu oficiali din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, precum și cu înalți oficiali din cadrul Departamentului de Stat și Casei Albe, în efortul de a găsi o cale de urmat durabilă și un statut realizabil pentru campania militară, pe care să i-l poată prezenta președintelui.

Grupul nu a reușit să ajungă la un consens, au declarat oficiali americani.

Acum, la discuțiile despre operațiunea împotriva houthi s-a alăturat generalul Caine, noul președinte al Statului Major Interarme al lui Trump, care nu privea cu ochi buni o campanie prelungită.

Generalul Caine, au spus consilierii, era îngrijorat de aprovizionarea cu active pe care le considera necesare pentru regiunea Pacificului.

De asemenea, sceptici cu privire la o campanie mai lungă au fost vicepreședintele JD Vance, directoarea comunității serviciilor de informații, Tulsi Gabbard, secretarul de stat Marco Rubio și șefa de cabinet a lui Trump, Susie Wiles.

Pe parcurs însă, Trump a devenit cel mai important sceptic.

Pe 28 aprilie, portavionul Truman a fost obligat să recurgă la o eschivă bruscă pentru a evita un atac lansat de rebelii houthi, au declarat mai mulți oficiali americani. Manevra a dus la pierderea unui avion de luptă F-18 Super Hornet, care se afla pe punte la momentul respectiv și a căzut peste bord.

În aceeași zi, zeci de oameni au fost uciși într-un atac american care a lovit un centru de migranți controlat de houthi, potrivit grupării și oficialilor umanitari.

Apoi, pe 4 mai, o rachetă balistică houthi a evitat apărarea aeriană a Israelului și a lovit lângă Aeroportul Internațional Ben-Gurion din afara orașului Tel Aviv.

Marți, doi piloți de la bordul unui alt Super Hornet, tot pe portavionul Truman, au fost nevoiți să se catapulteze, după ce avionul lor de vânătoare nu a reușit să prindă la aterizare cablul de oțel de pe puntea vasului, căzând în Marea Roșie.

Până atunci, Trump hotărâse să declare operațiunea un succes.

Oficialii houthi și susținătorii lor au declarat rapid și ei victoria, răspândind pe rețelele de socializare un hashtag cu mesajul „Yemenul învinge America”.