Rusia a transmis că nu recunoaște mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru cei doi comandanți ruși, Serghei Kobilaş şi Viktor Sokolov, acuzați de crime de război în Ucraina, transmite BBC.
„Nu suntem părți semnatare ale Statutului de la Roma – nu recunoaștem acest lucru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Este a doua oară când sunt emise mandate de arestare pentru ruși de top de la Kremlin, pe fondul războiului din Ucraina.
Prima oară au fost emise mandate chiar pentru președintele Vladimir Putin și reprezentantul său pentru drepturile copiilor.
Adresându-se reporterilor, miercuri, Peskov a spus: "Aceasta nu este prima decizie. Știm, de asemenea, că există diverse procese închise care se desfășoară acolo, care sunt ținute secrete și tratăm astfel de decizii în consecință".
Dmitri Peskov a precizat faptul că Rusia nu este semnatară a Statutului de la Roma, tratatul internațional care a creat Curtea Penală Internațională de la Haga, și asta înseamnă că Rusia nu recunoaște mandatele.
Este puțin probabil ca cetățenii ruși să fie extrădați pentru a fi acuzați.
Într-o declarație transmisă marți, CPI a declarat că aceste mandate au fost emise deoarece există motive rezonabile să se creadă că cei doi suspecți sunt responsabili pentru „lovituri cu rachete efectuate de forțele aflate sub comanda lor împotriva... infrastructurii electrice ucrainene”.
Presupusele crime au avut loc în perioada octombrie 2022 – martie 2023, a transmis CPI. Instanța a spus că atacurile au cauzat prejudicii și pagube civile care ar fi fost în mod evident excesive pentru orice avantaj militar.
Cei doi bărbați „fiecare în parte sunt presupuși responsabili pentru crima de război de dirijare a atacurilor asupra obiectelor civile” și sunt, de asemenea, acuzați de „crimă împotriva umanității”, a spus instanța.
Kobilaș, în vârstă de 58 de ani, era comandantul aviației cu rază lungă de acțiune pentru forțele aeriene ruse la momentul presupuselor crime.
Sokolov, în vârstă de 61 de ani, a fost amiral în marina rusă care a comandat flota Mării Negre în perioada la care se referă acuzațiile, potrivit CPI.
Luna trecută, s-a raportat că a fost demis după o serie de atacuri de succes cu drone ucrainene împotriva navelor de război rusești. Cu toate acestea, demisia sa nu a fost confirmată oficial.
Cei doi ofițeri nu au comentat public această problemă.
În trecut, Moscova a negat că a vizat infrastructura civilă din Ucraina, în ciuda numeroaselor dovezi colectate de anchetatorii ucraineni și internaționali.
„Fiecare comandant rus care ordonă lovituri împotriva civililor ucraineni și a infrastructurii critice trebuie să știe că justiția va fi făcută”, a scris Zelenski pe rețelele sociale. „Fiecare autor al unor astfel de crime trebuie să știe că va fi tras la răspundere”.
CPI îi investighează și aduce în fața justiției pe cei responsabili de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, intervenind atunci când autoritățile naționale nu pot să ia măsuri sau nu vor să o facă.
În martie anul trecut, CPI a emis mandate de arestare pentru președintele Putin și comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Mandatele se refereau la presupusa deportare ilegală a copiilor din Ucraina în Rusia.
Moscova a negat acuzațiile și a etichetat mandatele drept „revoltătoare”.