Momentul in care o masina cu soldati rusi care incearca sa fuga este lovita din mers de o drona ucraineana. „Uite-o, nenorocita!”

Momentul in care o masina cu soldati rusi care incearca sa fuga este lovita din mers de o drona ucraineana. „Uite-o, nenorocita!”

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2024-01-17 10:30:57
Sursa:

Momentul in care o masina cu soldati rusi care incearca sa fuga este lovita din mers de o drona ucraineana. „Uite-o, nenorocita!” Imagine

Un video cu mai mulți soldați ruși care încearcă să scape de o dronă ucraineană care îi urmărea a apărut pe rețelele sociale. Militarii se urcă într-o mașină care a venit să-i recupereze și fug în viteză, însă drona îi ajunge din urmă și lovește vehiculul.

Imaginile arată cum soldații ruși așteaptă să fie recuperați pe marginea drumului, iar când apare mașina, un vehicul ce pare destul de vechi, se urcă în grabă, uitându-se în sus, probabil unde se afla drona de care voiau să fugă.

Militarii închid ușile, iar mașina pornește în viteză. Imaginile sunt înregistrate de camera unui soldat rus, care surprinde cum stau înghesuiți în spate și discută între ei, de câte zile se află în zonă sau despre starea vehiculului.

La un moment dat, unul dintre soldați, care probabil se uita pe geam să vadă dacă au reușit să scape, strigă: „Uite! Uite-o, nenorocita!” și se aud câteva focuri de mitralieră, pentru ca, după doar o secundă, o explozie să aibă loc în interiorul vehicului, semn că a fost lovit de drona care îi urmărea.

Doi dintre soldați suferă răni la picioare și strigă de durere, încercând să lege un garou pentru a opri sângerarea. Ei le cer ajutor camarazilor, care însă nu știu ce să facă: „Cum să te ajut?˝.

Citește mai multe despre:

Războiul din Ucraina oferă statelor membre NATO posibilitatea de a testa echipamentele militare moderne pe un câmp de luptă real, obținând informații valoroase despre cum funcționează armamentul pe care îl produc și ce trebuie îmbunătățit. Ministrul Apărării din Ucraina a declarat pentru Financial Times că "nu se poate inventa un teren de testare mai bun pentru industria de armament a lumii", iar specialiștii sunt încântați de sugestiile oferite de militarii ucraineni pentru îmbunătățirea tehnologiei.

Economie 2023-07-05 18:29:12

Poliţia finlandeză a anunţat joi că investighează dacă o navă străină a fost implicată în deteriorarea unui cablu de alimentare subacvatic, ce leagă Finlanda şi Estonia, în urma unei întreruperi bruşte petrecute miercuri, informează Reuters.Statele riverane la Marea Baltică sunt în alertă maximă în cazul unor potenţiale acte de sabotaj în urma unui şir de secţionări ale cablurilor de alimentare, a legăturilor de telecomunicaţii şi a conductelor de gaz din 2022, deşi echipamentele submarine sunt, de asemenea, supuse unor defecţiuni tehnice şi accidente.Interconectorul Estlink 2 de 658 de megawaţi este în continuare nefuncţional în urma întreruperii de curent care a început miercuri la prânz, ora locală, lăsând doar Estlink 1 de 358 megawaţi în funcţiune între cele două ţări, a declarat operatorul Fingrid.„Poliţia, în cooperare cu poliţia de frontieră şi alte autorităţi, investighează lanţul de evenimente al incidentului", a declarat poliţia finlandeză într-un comunicat.Anchetatorii investighează rolul potenţial al unei nave străine, a mai spus poliţia, fără a menţiona despre ce navă este vorba.Între timp, poliţia din Suedia conduce o anchetă privind secţionarea luna trecută a două cabluri de telecomunicaţii din Marea Baltică, într-un incident despre care ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a afirmat că ar fi putut fi cauzat de un sabotaj.Separat, poliţia finlandeză continuă să investigheze daunele cauzate anul trecut conductei de gaz Balticconnector, ce leagă Finlanda şi Estonia, precum şi mai multor cabluri de telecomunicaţii şi a spus că acest lucru a fost cauzat probabil de o navă care şi-a târât ancora.În 2022, conductele de gaz Nord Stream ce legau Rusia de Germania, pe fundul Mării Baltice, au fost aruncate în aer, într-un caz încă investigat de autorităţile germane.

Economie 2024-12-26 10:32:59

În prima zi oficială de iarnă, în Ucraina 6 milioane de civili trăiesc în prezent în frig și beznă, fără curent electric, în urma ultimelor atacuri cu rachete rusești. Concomitent, armata rusă ia o „pauză de la rachete” după atacurile grele din ultimele săptămâni, dar Moscova foloseşte acest răgaz pentru a pregăti în continuare atacuri pe scară largă asupra Ucrainei, conform oficialilor Kievului. Vadim Skibizki, reprezentant al serviciului de informaţii militare al armatei ucrainene, a declarat că armata rusă verifică în acest moment ce ţinte ar trebui atacate şi evaluează impactul atacurilor anterioare.

Economie 2022-12-01 21:37:30

Economie 2024-09-05 14:25:02

Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorităţi imediate pentru a asigura absorbţia maximă a fondurilor europene alocate României, susţine ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.Ministrul Boloș a participat luni, alături de echipa tehnică din cadrul ministerului de resort, la reuniunea de lucru a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, coordonată de prim-ministrul interimar, Cătălin Predoiu.Potrivit unui comunicat al MIPE, citat de Agerpres, discuţiile din cadrul Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR au vizat punctual aspecte ce trebuie urgentate pentru deblocarea integrală a Cererii de plată nr. 3, respectiv şi pentru implementarea reformelor şi investiţiilor care urmează a fi cuprinse în Cererea de Plată nr. 4, în paralel cu finalizarea etapei de renegociere a PNRR.În cursul acestei săptămâni, o delegaţie guvernamentală condusă de MIPE va merge la Bruxelles, pentru o serie de şedinţe tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene.Până în prezent, au fost realizate o serie de analize comune cu reprezentanţii Executivului european, cu privire la stadiul de implementare al investiţiilor, care au relevat pe de o parte necesitatea ajustării unora dintre acestea, iar pe de altă parte, necesitatea iniţierii unor măsuri care să asigure îndeplinirea acestora în termenele asumate de România.„Calendarul pe care îl avem impune o succesiune clară: nu putem transmite Cererea de Plată nr. 4 înainte de a finaliza renegocierea PNRR. Doar după aprobarea oficială a planului modificat vom putea transmite Comisiei o nouă cerere de plată, în forma sa restructurată, care să includă reformele şi investiţiile actualizate. Obiectivul nostru este depunerea Cererii de Plată nr. 4 în luna iulie, dar pentru aceasta este esenţial ca procesul de renegociere să se încheie până la finalul lunii mai. Succesul negocierilor şi al implementării PNRR depinde, în mod esenţial, de colaborarea interinstituţională strânsă, de coerenţa poziţiilor tehnice şi de capacitatea de reacţie operativă în raport cu partenerii europeni. Renegocierea PNRR este deja într-o etapă avansată, în urma discuţiilor intense care au fost deja purtate cu Comisia Europeană. În această săptămână, la Bruxelles, vom avea discuţiile cu care ar trebui să închidem”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în comunicatul citat.În cazul Cererii de Plată nr. 3, Comisia a considerat parţial îndeplinite ţintele şi jaloanele cuprinse în aceasta şi a aprobat o plată parţială în valoare de 1,3 miliarde de euro. Această sumă urmează să fie virată ţării noastre la sfârşitul acestei luni, se menţionează în comunicat.Până în prezent România a încasat 9,2 miliarde de euro din suma de 28,5 miliarde de euro de care dispune pentru implementarea PNRR. Din această alocare, o sumă de 13,6 miliarde euro este acordată sub formă de granturi şi 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Economie 2025-05-12 20:37:38