ACTUALIZARE 12.10. Populaţia mondială a depășit 8 miliarde de locuitori, potrivit estimării oficiale a Naţiunilor Unite, care vede în aceasta „o piatră de hotar importantă în dezvoltarea umană” şi o reamintire, în plină conferinţă privind schimbările climatice COP27, a „responsabilităţii noastre comune de a avea grijă de planeta noastră”.
De astăzi suntem, oficial, 8 miliarde de oameni pe planetă, potrivit ONU. Omenirea a atins această bornă istorică la numai 11 ani după ce a depășit pragul de 7 miliarde.
De la apariția speciei noastre, Homo sapiens, a durat 300.000 de ani până când numărul locuitorilor planetei a ajuns la un miliard, ceea ce s-a întâmplat în jurul anului 1804.
De acum înainte, creșterea ar putea începe să încetinească. Ar putea dura 15 ani până când vom fi 9 miliarde de oameni pe Pământ, iar 10 miliarde - abia în 2080, arată calculele.
În momentul de față, jumătate din populația lumii trăiește în doar 7 țări: China, India, SUA, Indonezia, Pakistan, Nigeria și Brazilia. Și în curând, populația Indiei o va depăși pe cea a Chinei.
Pragul de 8 miliarde este depăşit în plină desfăşurare a conferinţei mondiale asupra climei, COP27, de la Sharm el-Sheikh (Egipt), care subliniază încă o dată dificultatea ţărilor bogate, cele mai responsabile de încălzirea planetei, şi a ţărilor sărace, care cer ajutor pentru a-i face faţă, să se înţeleagă asupra unei reduceri mai ambiţioase a emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din activităţile umane.
Cu toate acestea, reaminteşte ONU, "dacă creşterea demografică amplifică impactul dezvoltării economice asupra mediului", "ţările unde consumul de resurse materiale şi emisiile de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor sunt cele mai ridicate, sunt în general cele în care venitul pe cap de locuitor este cel mai mare şi nu acolo unde populaţia creşte rapid", scrie Agerpres.
"Impactul nostru asupra planetei este determinat mult mai mult de comportament decât de numărul nostru", rezumă pentru AFP Jennifer Sciubba, cercetător rezident la think-tank-ul Wilson Center.
Şi tocmai în ţările care concentrează o puternică sărăcie creşterea demografică ridică provocări majore.
"Persistenţa unor niveluri ridicate de fertilitate, la originea creşterii rapide a populaţiei, este atât un simptom, cât şi o cauză a progresului lent în materie de dezvoltare", scrie ONU.
Astfel, India, o ţară de 1,4 miliarde de locuitori, care va deveni cea mai populată din lume în 2023 depăşind China, ar trebui să cunoască o explozie a populaţiei sale urbane în următoarele decenii, cu megapolisuri deja suprapopulate şi lipsă de infrastructură esenţială.
În Bombay, aproximativ 40% din populaţie trăieşte în mahalale, zone de mizerie supraaglomerate, alcătuite din cocioabe improvizate, dintre care majoritatea nu dispun de apă curentă, electricitate şi canalizare.
Cifrele globale maschează o imensă diversitate demografică. Astfel, mai mult de jumătate din creşterea populaţiei până în 2050 va veni din doar 8 ţări potrivit ONU: Republica Democrată Congo, Egipt, Etiopia, India, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Tanzania.
Şi până la sfârşitul secolului, cele mai populate trei oraşe din lume vor fi africane: Lagos în Nigeria, Kinshasa în RD Congo şi Dar Es Salaam în Tanzania.