Adoptat în a doua şi ultima lectură cu 64 de voturi pentru, cele ale deputaţilor partidului puterii, şi 7 contra, textul cere guvernului armean să lanseze procesul de aderare la UE, informează AFP, potrivit Agerpres.

De aproape un an şi jumătate, această fostă republică sovietică şi-a înmulţit gesturile de sfidare la adresa Rusiei, aliată istorică ce i-a vândut multă vreme arme şi care dispune în continuare de o bază militară pe teritoriul armean.

Armenia îi reproşează Moscovei lipsa sa de susţinere în faţa Azerbaidjanului, care a recucerit prin forţă, în toamna lui 2023, întreaga regiune azeră populată majoritar de armeni Karabah, controlată vreme de trei decenii de separatişti.

Trupe ruse de menţinere a păcii desfăşurate în Karabah nu au intervenit în timpul acestei ofensive azere pentru a face să fie respectat un armistiţiu încheiat la sfârşitul lui 2020 între Baku şi Erevan după un război de şase săptămâni.

Recucerirea întregului teritoriu azer Karabah de către Baku a constrâns peste 100.000 de armeni să fugă de aici, de teama unor represalii.

De atunci, Erevanul s-a distanţat de Moscova.

La sfârşitul lui ianuarie 2024, Armenia a aderat în mod oficial la Curtea Penală Internaţională (CPI), în pofida avertismentelor Moscovei, şi este acum obligată să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă acesta calcă pe teritoriul armean, în virtutea unui mandat de arestare emis de CPI împotriva preşedintelui rus în martie 2023.

O bază militară rusă permanentă se află în continuare pe teritoriul armean, la Ghiumri, iar Erevanul rămâne membru al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianţă militară sub umbrela Moscovei.

În februarie 2024, premierul armean Nikol Paşinian a afirmat însă că Armenia a îngheţat „în practică" participarea sa la această alianţă.

În luna iulie a aceluiaşi an, Armenia a găzduit exerciţii militare comune cu SUA.

În martie anul curent, Armenia şi Azerbaidjanul au anunţat că au convenit aspra unui „acord de pace", pentru a pune capăt deceniilor de conflict dintre ele. Însă textul, rodul unor negocieri foarte lungi şi complexe, în special asupra demarcării frontierelor, nu a fost încă semnat.