Politicieni cu trecut de proruşi, inclusiv candidatul prezidenţial Alexandr Stoianoglo, şi-au unit forţele într-un nou bloc, „Alternativa”, şi se declară „proeuropeni” în perspectiva alegerilor legislative cruciale de la toamnă

Liderii a trei partide de opoziţie din Republica Moldova - actualul primar al Chişinăului Ion Ceban, fostul premier Ion Chicu şi ex-consilierul prezidenţial Mark Tcaciuc - precum şi fostul procuror general şi fost candidat la preşedinţie Alexandr Stoianoglo, învins în toamna anului trecut de Maia Sandu, au anunţat crearea unui bloc politic, în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.

Deşi toţi aceşti politicieni sunt cunoscuţi pentru poziţiile proruse avute în trecut, acum ei s-au grăbit să declare că alianţa lor, intitulată „Alternativa”, este proeuropeană, arată o analiză NewsMaker.

Blocul „Alternativa” include partidul primarului capitalei Ion Ceban - MAN, partidul fostului prim-ministru Ion Chicu - Partidul Dezvoltării şi Unirii Moldovei (PDCM), partidul Congresul Civic, care îl are pe Mark Tcaciuc printre lideri, şi echipa fostului procuror general şi fost candidat la preşedinţie Alexandr Stoianoglo.

Moldova va organiza alegeri parlamentare în această toamnă. În actualul parlament există o majoritate proeuropeană de peste 55 de mandate din cele 101 ale legislativului, formată în jurul PAS, partidul din care provine preşedinta Maia Sandu. Însă, potrivit unui sondaj Idata din decembrie, niciunul dintre partide moldovene nu va obţine o majoritate la viitoarele alegeri. Prin urmare, cel mai probabil, ţara va avea un guvern de coaliţie, iar multe partide se gândesc deja la posibile alianţe.

Membrii noului bloc „Alternativa” au declarat imediat că blocul va fi proeuropean şi că obiectivul său principal este consolidarea societăţii. Iar „pentru a nu exista interpretări”, a precizat Ceban, „vorbim şi scriem în limba română”. „Pledăm pentru integrarea europeană ca obiectiv major al ţării. Vorbim şi scriem în limba română. Ştim că există un război şi o agresiune la est împotriva Ucrainei”, a declarat Ion Ceban, citat de NewsMaker.Proruși „europenizați”

Pe de altă parte, cei patru politicieni care au format blocul sunt uniţi de trecutul lor prorus, în grade diferite.

Ion Ceban a ajuns primar al Chişinăului după ce a fost sprijinit de socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon, în 2019. Ulterior, în special după ce la putere au ajuns proeuropenii, el şi-a temperat poziţiile, s-a declarat proeuropean şi şi-a făcut propriul partid politic.

Ion Chicu i-a fost consilier lui Igor Dodon, înainte de a fi propulsat de acesta în funcţia de prim-ministru pe care a deţinut-o timp de aproape un an, până când Dodon a pierdut alegerile prezidenţiale şi la conducerea ţării a venit Maia Sandu.

Mark Tcaciuc este un politician controversat. Cândva a fost un consilier influent al fostului preşedinte comunist Vladimir Voronin şi făcea des deplasări la Moscova. În 2023, fostul ministru al apărării Anatol Şalaru a declarat într-un interviu că Tcaciuc este omul serviciilor speciale ruseşti, fapt negat de acesta.

Alexandr Stoianoglo a fost numit de Igor Dodon în funcţia de procuror general în 2019. A fost demis însă de Maia Sandu în 2023, după ce a fost implicat într-o serie de scandaluri de corupţie şi abuz în serviciu, fiind acuzat cu precădere de favorizarea fugii din ţară a omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani. În alegerile prezidenţiale din octombrie 2024 a fost contracandidatul Maiei Sandu în turul al doilea, fiind susţinut de socialiştii lui Igor Dodon. Stoianoglo, în vârstă de 57 de ani, se pronunţă pentru integrarea europeană a ţării, dar pentru neutralitatea ei şi promovarea relaţiilor de prietenie cu toată lumea, inclusiv cu Rusia. Observatorii de la Chişinău spun că acestea sunt tezele promovate de aşa-zişii proruşi „moderaţi”.

Experţii cred că principala resursă electorală a noului bloc electoral este mai degrabă centristă decât clar proeuropeană. „Alternativa” însăşi riscă să devină o alternativă pe flancul european.

Experţii spun de mult timp că partidul de guvernământ PAS nu are un concurent puternic în acest domeniu, dar ar trebui să apară unul, arată analiza NewsMaker.

Unul dintre membrii noului bloc, Alexandr Stoianoglo, a făcut acum câteva săptămâni un apel la unificarea opoziţiei. Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, a făcut şi el apel la unificare acum câteva săptămâni. Dar socialiştii nu au fost invitaţi să facă parte din noul bloc. Iar liderul este probabil Ceban, nu Stoianoglo, după cum pare să indice şi numele blocului, care aminteşte de denumirea partidului lui Ceban - Mişcarea Alternativa Naţională (MAN). Edilul a şi anunţat, de altfel, crearea blocului.

Expertul Andrei Curăraru crede că Ceban avea nevoie de acest bloc ca să rezolve problema reprezentării teritoriale a partidului său MAN, care este cunoscut în Chişinău, dar puţin cunoscut în restul ţării. Profesorul Angela Colaţchi a remarcat, de asemenea, că fostul premier Ion Chicu are o reţea de partid puternică.

În plus, blocul se aşteaptă să preia o parte din ratingul pe care Stoianoglo l-a obţinut la alegerile prezidenţiale, care în ţară au fost câştigate de fostul procuror, dar voturile din diaspora i-au adus în cele din urmă victoria Maiei Sandu.

În ciuda faptului că blocul se poziţionează ca proeuropean, politologul Ion Tăbârţă consideră că unirea forţelor lui Ceban cu Tcaciuc, Stoianoglo şi Chicu, dimpotrivă, va speria electoratul proeuropean. „Alegătorul proeuropean, deziluzionat de PAS, l-ar putea percepe pe Ceban ca pe o alternativă. Dar acum este puţin probabil să facă acest lucru”, a spus expertul.

La rândul său, Angela Colaţchi crede că blocul are mai multe şanse să îndepărteze electoratul de socialişti decât de PAS. Iar Andrei Curăraru crede că blocul va împărţi electoratul cu „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi.

Deocamdată, experţii nu pot spune cu certitudine dacă blocul va intra în Parlament. Ultimul sondaj iData a arătat că dintre forţele politice reprezentate în bloc, doar MAN-ul lui Ceban poate trece pragul electoral de 5% pentru partide, în timp ce pentru blocuri pragul electoral este de 7 procente.

Stojanoglo are o resursă electorală. El a reuşit să obţină sprijinul a peste 50% din alegătorii din interiorul Republicii Moldova la alegerile prezidenţiale din 2024. Cu toate acestea, la acel moment el a fost candidatul socialiştilor şi o parte din ratingul său este meritul acestora. Ce rating are Stoianoglo însuşi este încă o întrebare.

Socialiştii au rămas în afara blocului de opoziţie. Liderul lor, fostul preşedinte Igor Dodon, a cerut în repetate rânduri opoziţiei să se unească, dar chestiunea nu a trecut dincolo de declaraţii. După anunţarea creării blocului, PSRM a declarat că a luat act de aceasta. „Este important ca Moldova să aibă o alternativă pe flancul proeuropean. Astfel, există şanse reale ca datorită eforturilor comune ale opoziţiei, PAS să dispară în istorie”, a transmis PSRM. „În politică, este important să ajungi la destinaţie. Urez drum bun tuturor colegilor din opoziţie. Şi să nu pierdem din vedere scopul nostru comun - eliberarea ţării de sub dictatura PAS. Iar la alegerile din toamnă, vom număra consecinţele deciziilor şi acţiunilor noastre”, a adăugat Dodon într-o postare pe Telegram.

Nici fostul başcan (guvernator) al Găgăuziei şi lider al partidului Inima Moldovei, Irina Vlah, nu este în bloc. Cu câteva zile înainte de crearea „Alternativei”, ea le-a propus lui Ceban, Dodon şi Usatîi să semneze un pact pentru a nu intra în coaliţie cu PAS. La acel moment, Ceban a spus că partidul său are „propria agendă”.

De asemenea, nici Partidul Nostru al lui Usatîi nu a fost inclus în bloc. El şi partidul său încearcă să evite declaraţiile geopolitice şi să menţină o poziţie centristă. Este posibil ca, în cazul în care ajunge în parlament, Partidul Nostru să fie „votul de aur” care va determina cine va forma următorul guvern.

Alegerile parlamentare de anul acesta din Republica Moldova sunt cruciale pentru continuarea parcursului proeuropean al ţării. Fără un sprijin în parlament, preşedinta proeuropeană Maia Sandu nu are pârghiile necesare pentru continuarea reformelor necesare pentru aderarea ţării la UE.