• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-12-11 16:14:47
  • Sursa:
Mituirea functionarilor publici straini va fi infractiune. Ce pedepse prevede proiectul adoptat de Camera Deputatilor Imagine

Camera Deputaților a adoptat, decizional, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției prin care este introdusă o nouă infracțiune de corupție, privind mituirea funcționarilor publici străini care va fi pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani, iar o persoană juridică riscă o amendă între 3.000 și 300.000 lei. Inițiativa legislativă merge la promulgare.

Ministerul Justiției a precizat, în comunicatul de presă, că propunerea legislativă este incriminată o nouă infracțiune de corupție, respectiv fapta persoanei care, direct sau indirect, promite, oferă sau dă unui funcționar public străin, pentru acesta sau pentru altul, bani ori alte foloase care nu i se cuvin, în legătura cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcționar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi mențină asemenea avantaje în legătură cu desfășurarea de operațiuni economice internaționale. Această infracțiune vva fi pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

În ceea ce privește pedeapsa aplicabilă unei persoane juridice, suma corespunzătoare unei zile-amendă este cuprinsă între 3.000 lei și 300.000 lei.

Noua infracțiune inclusă în proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției va intra în competența Direcției Naționale Anticorupție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Autoritățile centrale responsabile pentru primirea cererilor de asistență judiciară în cazul comiterii infracțiunii stabilite prin noua lege sunt Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin structura competentă, pentru cererile de asistență judiciară formulate în faza de urmărire penală, respectiv Ministerul Justiției, pentru cererile de asistență judiciară formulate în faza de judecată sau de executare a pedepsei, precum și pentru cererile de extrădare, mai arată sursa citată.

Aderarea României la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Convenția Anti-mită) este cel mai important obiectiv al dosarului OCDE în domeniul Justiției. Aceasta reprezintă unul dintre principalele instrumente recunoscute la nivel internațional în domeniu și sprijină eforturile de dezvoltare internă, reducere a sărăciei și îmbunătățire a încrederii în piețele de capital.

România a primit invitația de a adera la Convenție la 18 aprilie 2023, în acest sens fiind adoptată Legea nr. 202/2023. La 24 iulie 2023, statul român a depus instrumentul de ratificare a Convenției, la sediul OCDE de la Paris, obținând astfel un succes major în demersul de aderare la OCDE, cu o contribuție importantă a Ministerului Justiției.

Proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției a fost adoptat, miercuri, decizional de Camera Deputaților și astfel merge la promulgare.

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, joi, sesizările partidelor AUR, POT şi S.O.S. România în legătură cu Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, relatează Agerpres.Senatul a adoptat la finalul lunii februarie, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spaţiului aerian.Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene.Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional, precum şi de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei.Potrivit unui amendament, se constituie situaţii în care o aeronavă utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi următoarele:* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la producerea unui act de intervenţie ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la existenţa la bordul aeronavei a unor substanţe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii cu privire la existenţa la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligaţiilor, angajamentelor asumate de România prin tratatele internaţionale la care este parte sau sancţiunilor internaţionale instituite prin actele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fac obiectul unor restricţii privind utilizarea spaţiului aerian naţional.Persoanele de drept public şi privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligaţia de a implementa şi de a menţine măsuri de protecţie a acestor obiective, prevede un alt amendament.Potrivit proiectului, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se stabilesc: obiectivele care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord prevăzute în proiect; cerinţele tehnice generale ale echipamentelor şi sistemelor prevăzute, la propunerea structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.Senatul a mai adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgenţă, de asediu, de mobilizare ori de război.Conform actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcţie de necesităţile operaţionale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român.Desfăşurarea acestor misiuni şi operaţii militare se va realiza în cazul iminenţei sau existenţei unor acţiuni, fapte sau stări de fapt, capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate şi/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea naţională, prin afectarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale, a funcţionării normale a instituţiilor statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, a vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor, prevede actul normativ.De asemenea, misiunile şi operaţiile militare se execută de către forţele armate în mod exclusiv sau cu participarea forţelor armate străine, cu respectarea legislaţiei României, a tratatelor internaţionale, acordurilor bilaterale şi multilaterale şi înţelegerilor tehnice încheiate cu forţele armate străine."Iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile în care indicatorii şi avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internaţional sau regional şi iminenţa unor riscuri de securitate la adresa statului român", stipulează proiectul.Proiectul mai prevede că "pe timpul desfăşurării misiunilor şi operaţiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forţelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operaţia militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forţele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate".Totodată, "structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcţie de necesităţile operaţionale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către şeful Statului Major al Apărării şi prin înţelegerile tehnice încheiate în acest sens", se mai arată în actul normativ.În funcţie de dinamica situaţiei operaţionale, şeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forţelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român.Fondurile necesare participării forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale. 

Economie 2025-03-27 07:29:54

Soldații ucraineni nu au putut petrece Revelionul acasă, alături de familii, dar nici nu au vrut să renunțe de tot la spiritul sărbătorilor. Așa că au împodobit lansatoarele de mare precizie HIMARS cu luminițe de sărbători și au lansat rachete înspre pozițiile rusești în noaptea de Revelion.

Economie 2023-01-02 10:48:05

Partidul AUR a înlocuit drapelul oficial al României cu propriul steag, care este similar cu cel prevăzut în Legea privind arborarea drapelului României, doar că are în plus o stemă cu însemnele de partid. Oficialii partidului susțin că nu vor să aducă atingere drapelului național și spun că, alături de drapelul lor, este arborat și drapelul oficial. Când i-am arătat că la sediul central al AUR nu există arborat niciun drapel al României, așa cum îi obligă legea, președintele CNC al AUR, Claudiu Târziu, s-a justificat afirmând că nu a apucat să cumpere suporturi de drapel. 

Economie 2023-05-08 10:28:15

Președintele PN, Nicolae Ciucă, a vorbit la Digi24 despre proiectul de lege care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze la Senat fără a demisiona din funcție. El crede că o candidatură a lui Iohannis ar ajuta PNL, bazându-se pe scorul electoral obținut de președinte la alegerile de acum cinci ani.

Economie 2024-09-18 21:48:43

Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, a anunţat că a depus în Parlament două proiecte de lege care ar urma să interzică vânzarea către minori a energizantelor și a țigărilor electronice.

Economie 2023-09-12 13:09:37

Drone din Ucraina au incendiat mai multe rezervoare la depozitul de petrol Glubokinskaia din regiunea Rostov din Rusia, au anunţat miercuri mai multe canale ruseşti de Telegram, relatează Reuters, potrivit News.ro.

Economie 2024-08-28 10:10:57

Sorin Oprescu nu este singurul politician român condamnat la închisoare care fuge din țară și reușește astfel să evite să fie închis. Gazetarul Cristian Tudor Popescu crede că fostul edil al Capitalei încearcă să tragă de timp așa cum au făcut înaintea lui și alți foști politicieni.

Economie 2022-05-17 18:49:20

În estul Ucrainei se duc bătălii grele pentru orașul Severodonețk, considerat ultimul punct aflat încă sub controlul armatei ucrainene în regiunea Lugansk. Trupele ruse avansează dinspre periferie spre centrul orașului, însă ucrainenii continuă să se apere, blocând o ofensivă masivă a Moscovei în tot Donbasul.

Economie 2022-05-31 10:28:42