Prima misiune a programului Artemis, prin care NASA își propune să retrimită un echipaj uman pe Lună, s-a încheiat zilele trecute cu succes: capsula Orion a survolat Luna și a revenit apoi în siguranță pe Pământ, după o amerizare reușită în Oceanul Pacific. Un rol esențial în reușita acestei misiuni l-a avut și funcționarea ireproșabilă a motoarelor rachetelor care au propulsat naveta, în fazele lansării și ale zborului propriu-zis către Lună și înapoi, pe Pământ. La acest succes a contribuit și un inginer român responsabil cu implementarea a 8 din cele 33 de motoare ale Orion.
Nava Orion a fost prevăzută cu 33 de motoare: cel principal, 24 de motoare pentru controlul altitudinii și deplasarea în jurul axelor și 8 motoare auxiliare, cu rol de „back-up” în caz de urgență.
Una din principalele sarcini de serviciu ale inginerului Dragoș Alexandru Păun, în cadrul misiunii Artemis 1, a fost implementarea și integrarea celor 8 motoare de „back-up” ale navei Orion.
Motoarele au fost testate și „și-au făcut treaba” inclusiv în momentul decuplării de sistemul de propulsie care a lansat Orion pe un curs spre Lună, după mai bine de o oră și jumătate de la lansare.
„Motoarele auxiliare au funcționat foarte, foarte bine, foarte eficient”, a declarat inginerul Dragoș Păun, pentru Digi24.ro.
A fost uimitor pentru mine, am fost și eu surprins de cât de frumos funcționau, mai ales atunci când s-a separat nava de etajul superior al rachetei. Se vede această detașare a etajului superior, iar motoarele auxiliare funcționează toate pentru a împinge nava, astfel încât să prevină orice impact. Filmulețul acela a fost extrem de frumos pentru mine, o măsură a succesului nostru”
Respectivele motoare au fost instalate în așa-numitul „modul de serviciu” (European Service Module, în engleză, prescurtat ESM), a cărui realizare a căzut în responsabilitatea Agenției Spațiale Europene (ESA). Deasupra acestui modul de serviciu (responsabil cu propulsia și sistemele de menținere a vieții) a fost instalată capsula Orion (unde vor „locui” astronauții selectați pentru viitoarea misiune cu echipaj uman la bord).
Artemis 1 a intrat deja în istorie, iar acum toată atenția se îndreaptă către viitoare misiune, Artemis 2, în care Orion va pleca din nou spre Lună, de data asta cu un echipaj uman la bord.
Viitoarea misiune va reutiliza aceeași capsulă Orion. În schimb, ESM-ul va fi modificat, întrucât, de această dată, el va trebui să conțină și sistemele de menținere a vieții (pentru cei 4 astronauți la bord) și rezervele de apă.
„Modulul aprovizionează astronauții cu elemente critice, precum sistemul de menținere a vieții, fiind dotat cu rezervoarele de oxigen, azot și apă potabilă, precum și capacitatea de a condiționa termic sistemul, deci de a menține o temperatură corectă în habitatul capsulei de comandă”, a explicat Păun.
Agenția Spațială Europeană s-a ocupat de realizarea a trei astfel de ESM-uri. Primul a fost deja folosit în misiunea Artemis, al doilea va fi folosit pentru viitorul zbor Orion cu echipaj uman în jurul Lunii, iar al treilea (aflat încă în construcție) pentru aselenizarea propriu-zisă.
„Echipa americană a fost foarte mulțumită de noi”, a spus Dragoș Păun.
Conceptul motoarelor auxiliare a fost implementat de NASA în urma experienței misiunii Apollo 13, când întreg modulul de serviciu a explodat în urma unui scurtcircuit (un alt motiv pentru care Orion folosește panouri solare). După explozie, astronauții de pe Apollo 13 au pierdut capacitatea de a se orienta în spațiu dar au reușit totuși să se întoarcă teferi pe Pământ după ce au folosit motorul de pe modulul de aselenizare, deși acesta nu era proiectat pentru o astfel de sarcină.
Inginerul român Dragoș Alexandru Păun s-a ocupat, din 2014, de „implementarea” celor opt motoare auxiliare în modulul de serviciu al navei Orion. „Implementare înseamnă să fii sigur că fiecare interfață este corect definită și că motorul sau alte componente sunt integrate corect în sistemul complet. Este foarte dificil să poți să schimbi ceva mai târziu. Având în vedere complexitatea cu care avem de-a face și multitudinea de componente, este important sa poți să controlezi fiecare aspect”.
În cei 7 ani și jumătate de activitate, Dragoș Păun a fost implicat inclusiv în realizarea tuturor celor trei ESM-uri pentru misiunea Artemis. „M-am ocupat de foarte multe echipamente din interiorul navei și de modul în care ele sunt integrate cu nava și felul în care ele funcționează împreună: dacă funcționează corect, dacă sunt suficient de redundante. M-am ocupat în principal de motoare și rezervoare, care sunt foarte, foarte importante. Cele 8 motoare auxiliare erau în responsabilitatea mea”, a spus inginerul Păun.