Miniştrii de externe europeni, „îngrijoraţi”, au declarat luni că regiunea a intrat într-o nouă eră odată cu răsturnarea uimitoare din partea administraţiei Trump a deceniilor de politică externă a SUA, dar încă speră ca relaţia cu Washingtonul să poată rezista, relatează Reuters, scrie News.ro.

Oficialii europeni au fost dezamăgiţi de deciziile lui Donald Trump de a vorbi cu Rusia despre încetarea războiului din Ucraina, respingând atât Kievul, cât şi Europa de la masa discuţiilor, şi de avertismentul administraţiei sale că Statele Unite nu se mai concentrează în principal pe securitatea Europei.

„Este clar că declaraţiile care vin din partea Statelor Unite ne îngrijorează pe toţi”, a declarat şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, după o reuniune a miniştrilor de externe din Uniunea Europeană, la Bruxelles. Dar ea a adăugat că Europa şi Statele Unite au putut cu alte ocazii să-şi rezolve divergenţele. „Ne aşteptăm să facem acest lucru şi de data aceasta”, a spus şefa diplomaţiei europene. „Desigur, (relaţia transatlantică) se va schimba. Acest lucru este foarte clar, dar nu ar trebui să aruncăm pe fereastră ceva care a funcţionat bine până acum”, a adăugat Kaja Kallas.

Anterior, Friedrich Merz, câştigătorul alegerilor generale de duminică din Germania, s-a întrebat dacă NATO va rămâne în „forma sa actuală” până în iunie, când este programat summitul anual al alianţei, şi a declarat că Europa trebuie să stabilească rapid o capacitate de apărare independentă.

„Era care a început la căderea Zidului Berlinului s-a încheiat”, a declarat ministrul olandez de externe, Caspar Veldkamp, întrebat despre comentariile viitorului cancelar al Germaniei. „Ca europeni, trebuie să ne organizăm, nu numai în cadrul UE, ci şi cu britanicii şi norvegienii şi cu alte ţări care doresc să participe, pentru a face faţă noilor provocări care ne sunt prezentate de Trump”, a declarat Veldkamp înainte de reuniunea de la Bruxelles.

Analiştii de la Eurasia Group spun că evenimentele din ultimele săptămâni au arătat că „Europa se află în pragul unei lumi mult mai periculoase”, adăugând că sentimentul lor este că liderii UE „se sperie”.

„Ceea ce este clar acum este că abilitatea sa de a răspunde în următoarele săptămâni şi luni ar putea contribui la determinarea formei ordinii internaţionale - şi a locului său în aceasta - pentru deceniile următoare”, au scris aceştia.

Miniştrii UE au convenit asupra unui nou pachet de sancţiuni împotriva Moscovei în ziua în care se împlinesc trei ani de când Vladimir Putin a ordonat invazia rusă în Ucraina. În zilele următoare sunt programate o serie de reuniuni la Bruxelles, Kiev şi Washington pe tema Ucrainei.

Liderii UE se vor reuni în cadrul unui summit extraordinar la 6 martie pentru a discuta despre sprijinul suplimentar acordat Ucrainei, despre garanţiile de securitate europene şi despre modul de plată a nevoilor de apărare europene

„Nu m-aş fi gândit niciodată că va trebui să spun aşa ceva într-o emisiune TV, dar, după comentariile lui Donald Trump de săptămâna trecută, este clar că acestui guvern nu îi pasă prea mult de soarta Europei”, a declarat Friedrich Merz pentru postul public german de televiziune ARD după victoria conservatorilor săi în alegeri.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a declarat că Europa va trebui să dea dovadă de forţă, dar şi să depună eforturi pentru a păstra legăturile cu Statele Unite.

„Cu toţii putem simţi schimbarea în retorica SUA, în special în ultimele două-trei săptămâni”, a declarat Lipavsky la Bruxelles. „Dar asta nu înseamnă că vom opri acest angajament, ci exact opusul”, a spus el.

Tot luni, mai mulţi lideri şi miniştri din UE au vizitat Kievul pentru a-şi arăta sprijinul pentru Ucraina, în timp ce liderii Franţei şi Marii Britanii se vor întâlni cu Donald Trump în Statele Unite în această săptămână.

„Trebuie să accelerăm livrarea imediată de arme şi muniţii”, a declarat la Kiev preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Şi acest lucru se va afla în centrul activităţii noastre în următoarele săptămâni”, a precizat ea.

Cel de-al 16-lea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei, asupra căruia miniştrii de externe au convenit luni, include o interdicţie privind importurile de aluminiu primar şi vânzările de console de jocuri, precum şi listarea proprietarilor şi operatorilor a 74 de nave din aşa-numita flotă fantomă, utilizate de Rusia pentru a eluda sancţiunile.