Proiectul referitor la zonele cu emisii reduse este finalizat şi poate fi aprobat oricând, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna. Ne trebuie doar o decizie politică, a spus el.

"Pe calitatea aerului, un proiect referitor la zonele cu emisii reduse este finalizat şi poate fi aprobat oricând, dar ne trebuie doar o decizie politică. Îl propunem Coaliţiei. Eu cred că trebuie să luăm măsuri curajoase. În primul rând trebuie să avem o identificare individuală a mijloacelor de transport, a maşinilor personale, în funcţie de gradul de poluare. Nu ne putem uita nepăsători la acel flux de maşini în cursul dimineţii şi nu putem să nu realizăm că, în privinţa calităţii aerului, factorul cel mai important este traficul.

În PNRR, oraşele vor avea un sprijin real pentru mobilitate verde. Trebuie şi voinţă din partea lor...

În privinţa calităţii aerului, ultimele controale desfăşurate de noi arată foarte clar că implementăm acele sancţiuni penale pentru arderea deşeurilor. Am fost cu Poliţia, am fost cu Garda de Mediu şi în săptămânile următoare vor urma controale similare. Trebuie să eliminăm acele focare de ardere de deşeuri", a spus Tanczos Barna, citat de Agerpres.

În prezent, în România, calitatea aerului este monitorizată cu 149 de staţii de măsurare, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) şi furnizează, în timp real, Comisiei Europene (CE), informaţii pe această temă.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a demarat procesul de extindere a RNMCA cu 60 de staţii noi de măsurare, atât în Bucureşti, cât şi în 30 de oraşe din ţară. În plus, instituţia va dezvolta şi va administra o reţea de 50 de senzori de măsurare a calităţii aerului şi o aplicaţie pentru mobil, care are ca scop o mai bună informare a publicului cu privire la calitatea aerului în timp real.

Valoarea investiţiei în această reţea este de 3,17 milioane de euro, din care 2,17 milioane de euro vor fi acoperite din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) - respectiv 10,5 milioane de lei, iar cinci milioane de lei prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).