Aproximativ 3 milioane de tone de deşeuri biodegradabile sunt depozitate la groapa de gunoi, a declarat marţi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, în cadrul unui eveniment referitor la economia circulară. Impactul de mediu este uriaș, susține oficialul, în condițiile în care acel gunoi ajunge să fie depozitat aşa cum a fost el colectat, fără să fie tratat şi stabilizat înainte,

"În acest moment, în România, se cară 3 milioane de tone de deşeuri biodegradabile la groapa de gunoi. Asta înseamnă impact de mediu pe de o parte, pentru că nu de puţine ori acel gunoi ajunge să fie depozitat aşa cum a fost el colectat - şi nicidecum tratat şi stabilizat înainte. Ca să nu mai vorbim de toate acele costuri de transport, toate cheltuielile companiilor de colectare şi de salubritate. Iar, din acest punct de vedere, cel puţin pentru deşeurile din pieţe, din toaletările arborilor, din parcuri - şi mă refer aici la mediul urban şi cel puţin pentru acele deşeuri din zona rurală şi din cartierele de case din mediul rural - acolo unde nu e posibilă compostarea individuală la sursă, există, fără îndoială, nevoie de o colectare separată a biodeşeurilor", a menţionat Mircea Fechet, la conferinţa "Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanţie-Returnare la reutilizarea şi reciclarea electronicelor şi a materialelor industriale".

Potrivit acestuia, din deşeuri amestecate, respectiv deşeuri periculoase, DEEE-uri, becuri, baterii "şi alte chestiuni amestecate cu cele compostabile, nu se poate face niciodată un compost care să poată fi adecvat pentru agricultură".

"Nici Ministerul Agriculturii nu va fi vreodată de acord cu aşa ceva - şi foarte bine că nu va fi. Pe de altă parte, la construcţii, la deşeuri din construcţii şi demolări, suntem în situaţia în care, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte fracţii, ne furăm căciula singuri. România, pe hârtie, cel puţin, pare că stă bine la acest capitol şi la cantitatea pe care considerăm noi că o generăm şi la modul în care tratăm aceste deşeuri, însă aici e un capitol întreg, care ar trebui gestionat separat", a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, România trebuie să mai rezolve problema DEEE-urilor, deşeurilor din construcţii şi demolări, deşeurilor biodegradabile şi a deşeurilor din textile.

"După ce terminăm cu Sistemul Garanţie-Returnare şi după ce vom considera rezolvată problema deşeurilor reciclabile în România sau o parte din ea, cred că următorul lucru de care ar trebui să ne ocupăm se referă la DEEE-uri, deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri biodegradabile şi, de ce nu, deşeuri din textile", a mai spus Mircea Fechet