Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a îndemnat marţi aliaţii din cadrul NATO şi alte ţări care sprijină Ucraina să transmită Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană, dacă este posibil Patriot de fabricaţie americană, relatează EFE, citată de Agerpres.

Aflat într-o vizită la baza aeriană din oraşul Lielvarde, în Letonia, unde staţionează avioane de luptă germane ca parte a patrulelor aeriene ale NATO în regiunea Mării Baltice, Pistorius a declarat că „Germania a furnizat Ucrainei 25% din capacităţile sale Patriot, mai mult decât orice altă ţară din lume”.

„De aceea am lansat această iniţiativă pentru a cere şi altor ţări să facă mai mult. Până în prezent, am primit multe oferte pentru mai mulţi bani şi rachete, dar nu şi pentru sisteme de lansare, de care Ucraina are nevoie cel mai mult”, a spus el.

Pistorius a spus că toţi partenerii care pot „furniza sisteme Patriot sau sisteme similare ar trebui să facă asta cât mai curând posibil”.

„Este realmente crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării”, a spus el.

Boris Pistorius a mai spus că Germania nu va accepta să apere spaţiul aerian al Ucrainei dintr-o ţară vecină, aşa cum a sugerat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„Ar fi un fel de participare directă la război”, a declarat ministrul german al Apărării, înainte de a adăuga că „nu este momentul sau locul în care să o luăm serios în considerare, cel puţin nu pentru Germania”.

„Ştiu că nu este nici pentru alte ţări”, a spus el.

Întrebat dacă Germania şi-ar putea revizui poziţia cu privire la furnizarea de rachete de croazieră Taurus Ucrainei, pe care a refuzat până acum să le livreze, Pistorius a declarat că, în ceea ce priveşte rachetele Taurus, „totul a fost spus deja în trecut”.

„Nu am nimic de adăugat în acest moment”, a spus el.

În plus, ministrul a reamintit că Germania este al doilea mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA, şi că în acest an a alocat 7 miliarde de euro ca ajutor pentru care au fost deja semnate contracte.

„Facem tot ce ne stă în putinţă şi cred că vom face şi mai mult dacă va fi necesar. Dar, totuşi, există multe, multe alte ţări în lume şi în Europa care ar putea face mai mult decât au făcut până acum”, a afirmat el.

La rândul său, ministrul leton al Apărării, Andris Spruds, a declarat că Letonia se angajează să trimită 0,25% din Produsul său Intern Brut (PIB) ca ajutor militar Ucrainei, „ceea ce înseamnă că 10% din cheltuielile noastre militare merg către Ucraina”.

Letonia s-a angajat să aloce 3% din PIB-ul său pentru apărare, o cifra mai mare decât pragul minim de 2% stabilit pentru membrii NATO înainte de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022, a indicat ministrul leton.