• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2025-03-12 18:02:07
  • Sursa:
Ministrul Finantelor: Veniturile obtinute in mod cinstit pot fi transferate liber in cadrul familiei, fara a mai fi impozitate Imagine

Veniturile obţinute în mod cinstit pot fi transferate liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate, astfel încât cei care transferă bani copiilor sau părinţilor lor, fie prin virament bancar, fie în numerar, din veniturile lor legal obţinute, nu au de ce să se teamă, a declarat, miercuri, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.

"Scopul organelor fiscale este de a descuraja evaziunea fiscală, nu de a sancţiona persoanele care au primit bani de la un membru al familiei. Este însă important ca persoanele vizate să colaboreze cu autorităţile în cazul în care sunt solicitate să facă acest lucru în cadrul unei eventuale verificări", a subliniat ministrul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Reacţia ministrului vine la o zi după ce avocata Luisiana Dobrinescu, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA, a atras atenţia asupra faptului că lipsa unor documente justificative privind remiterea de sume în numerar între rude atrage consecinţe fiscale semnificative asupra persoanelor fizice verificate.

Aceasta a prezentat cazul unui antreprenor care i-a dat sume de bani din dividende fiicei sale. În cadrul unei verificări a situaţiei fiscale personale, inspectorii i-au solicitat acesteia documente justificative care să ateste sursa sumelor de bani deţinute, mai exact cele din care să rezulte remiterea sumelor de bani de la tată, conform notei explicative şi a declaraţiei notariale date de acesta din urmă.

Într-o situaţie asemănătoare s-a aflat şi o pensionară care a primit bani de la fiul ei pentru o casă.

"Fără a nega legitimitatea şi interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente pentru stabilirea situaţiei de fapt, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situaţiei de fapt trebuie aşadar să aibă la bază probe caracteristice relaţiei de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declaraţii pe proprie răspundere ale părţilor implicate, declaraţii ale martorilor etc.", a declarat Dobrinescu, într-un comunicat.

Pentru a evita astfel de probleme cu ANAF, avocata a recomandat ceea ce face şi ea: le dă copiilor bani folosind online banking, cu menţionarea destinaţiei banilor.

"Aşadar, românii ar trebui să fie atenţi la sumele pe care le oferă sau le primesc. Impozitul pe sumele a căror sursă nu poate fi identificată a fost majorat de la 16% la 70%, de la 1 iulie 2024 prin Legea 296/2023, iar statul are nevoie de bani la buget", a atras atenţia sursa citată.

Ulterior, în cursul zilei de miercuri, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile, similar fiind trataţi şi banii încasaţi ca urmare a evenimentelor familiale (nunţi/botezuri).

"La art. 61 şi art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt prevăzute categoriile de venituri impozabile, cât şi cele neimpozabile. "Transferurile/sumele date/încasate de la rude" se subscriu operaţiunilor de donaţie/dar manual şi se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile sau în funcţie de împrejurările fiecărei situaţii de fapt, pot îmbrăca forma unor datorii, ceea ce reprezintă surse neimpozabile. În ceea ce priveşte sumele încasate ca urmare a evenimentelor familiale (nunţi/botezuri), pentru care nu există obligaţia declarativă din partea contribuabilului, sursele de fonduri de natura darurilor primite cu ocazia acestor evenimente reprezintă de asemenea venituri neimpozabile", menţionează instituţia.

Potrivit Fiscului, în cadrul procedurii de verificare a situaţiei fiscale personale, sunt examinate înscrisurile sau informaţiile despre activitatea persoanei fizice verificate, referitoare la intrările şi ieşirile de fonduri şi la creşterea sau descreşterea elementelor patrimoniale pe perioada verificată, conform prevederilor legale din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

"Potrivit art. 117 din acelaşi act normativ (Codul de procedură fiscală, n.r.), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate", subliniază sursa citată.

Reprezentanţii instituţiei au adăugat că, pe de altă parte, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, aşa cum sunt prevăzute la articolele 61 şi 62 din Legea 296/2023.

După câteva ore, într-un comunicat separat, ANAF a venit cu noi explicaţii, precizând că, dacă părintele/membrul familiei justifică sursa/sursele fondurilor transferate copilului/membrului familiei şi datorează/plăteşte sumele aferente acestui impozit, atunci copilul nu datorează impozit pentru sumele primite de la părinte.

"În cazul în care se constată că declaraţiile fiscale, documentele şi informaţiile prezentate în cadrul procedurii de verificare sunt incorecte, incomplete, false sau dacă persoana fizică verificată refuză, în cadrul acelaşi proceduri, prezentarea documentelor pentru verificare ori acestea nu sunt prezentate în termen legal sau persoana se sustrage prin orice alte mijloace de la verificare, organul fiscal central stabileşte baza de impozitare ajustată pentru impozitul pe venit şi emiterea deciziei de impunere (art. 146 alin. (3) din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare)", a menţionat ANAF în documentul transmis miercuri după-amiaza. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Marinescu)

Există în societate o violență care seamănă foarte mult cu tipul de acțiune directă a legionarilor la sfârșitul anilor ‘30 și începutul anilor ’40: disprețul față de opiniile adverse, intoleranța față de teze care-ți pun în discuție propria lume, refuzul instrumentelor democratice, afirmă cercetătorul CNSAS Mihai Demetriade.

Economie 2022-11-07 12:08:27

Performanțele cineaștilor români pentru anul 2024 vor fi recompensate în cadrul celei de-a 19-a ediții a Galei Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.

Economie 2025-03-20 13:00:24

Un tânăr de 16 de ani din Suedia, căutat pentru omor şi vătămare corporală gravă, a fost prins, joi, în România. Potrivit polițiștilor români, adolescentul face parte dintr-o grupare care comite crime la comandă și atacuri cu bombă.

Economie 2024-02-08 10:35:07

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, sâmbătă, întrebat despre cazul Roşia Montana, că românii trebuie să ştie întotdeauna adevărul şi a precizat că, în cazul în care România pierde acest proces, atunci trebuie găsite soluţii, având în vedere că există o stabilitate macroeconomică.

Economie 2024-02-10 17:57:25

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, sesizarea Avocatului Poporului şi a decis că legea de completare a Legii privind pensiile militare este neconstituţională, informează Agerpres."În şedinţa din data de 11 martie 2025, Curtea Constituţională, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că Legea pentru completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat este neconstituţională, în ansamblul său. În esenţă, Curtea a reţinut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcţie de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituţie.Decizia este definitivă şi general obligatorie. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I", a anunţat CCR.În sesizarea trimisă la CCR, Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate şi sursele de finanţare.Astfel, spunea Avocatul Poporului, potrivit actelor normative şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pentru respectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie, este necesar ca iniţiatorii să solicite Guvernului fişa financiară, iar netransmiterea fişei financiare în termenul legal de către autoritatea publică ce are obligaţia de a întocmi acest document nu poate constitui un impediment în continuarea procedurii de legiferare."Or, din examinarea procesului legislativ al Legii pentru completarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat observăm că Guvernul a fost pus în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia de a întocmi fişa financiară în termenul legal de 45 de zile. Astfel, urmărind procesul legislativ de la Senat, observăm că fişa financiară a fost solicitată în data de 7.10.2024, termenul pentru transmiterea fişei financiare împlinindu-se în data de 20 noiembrie 2024. Cu toate acestea, propunerea legislativă a fost adoptată în data de 5 noiembrie 2024, cu mult înainte ca termenul în care Guvernul putea întocmi fişa financiară să se fi împlinit", se precizează în sesizare.În opinia Avocatului Poporului, îndeplinirea formală de către iniţiator a obligaţiei de a solicita fişa financiară, fără a aştepta împlinirea termenului de 45 de zile care să permită Guvernului să întocmească fişa financiară, echivalează cu nerespectarea art. 138 alin. (5) din Constituţie."Chiar dacă punctul de vedere al Guvernului, transmis în aplicarea art. 111 alin. (1) teza Il din Constituţie, nu constituie o fişă financiară în înţelesul art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, totuşi, se remarcă în punctul de vedere al Guvernului o estimare a impactului bugetar generat de aplicarea propunerii legislative. Această estimare, în lipsa unei metodologii menţionate în cuprinsul legii, se bazează pe o variantă proprie de calcul realizată de Guvern. Aceasta constă în determinarea diferenţei dintre solda de grad majorată şi solda de grad din ultima lună din baza de calcul de la recalcularea din 2016, indiferent de cuantumul aflat în plată. În cazul soldei de funcţie, estimarea se face pe baza creşterii medii a soldei de funcţie din perioada 2016-2024", arată Avocatul Poporului.Astfel, potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcţie - la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei, mai explică Avocatul Poporului. 

Economie 2025-03-11 15:36:58

Consumul de cantități mari de alimente ultraprocesate (AUP) crește riscul de deces timpuriu, conform unui studiu internațional de anvergură, scrie The Guardian.

Economie 2025-04-28 11:23:19

ADN-ul obţinut din oasele şi dinţii vechilor europeni care au trăit în urmă cu până la 34.000 de ani oferă informaţii preţioase despre originea sclerozei multiple, o boală neurologică adeseori invalidantă. Variantele genetice care în prezent sporesc riscul de scleroză multiplă au servit cândva la protejarea oamenilor împotriva bolilor transmise de animale, arată datele unui nou studiu publicat de revista Nature.

Economie 2024-01-14 08:00:57

Justiţia din Iran a confirmat duminică condamnarea la moarte a unui disident cu dublă cetăţenie, suedeză şi iraniană, aflat în închisoare din 2020, informează AFP.

Economie 2023-03-12 16:15:39